Back to Languages

Romanian - Chapter 14 - Ibrahim

Translation by George Grigore — Permalink

Verse 1 — Surah Ibrahim 14:1

Alif. Lam. Ra. Ti-am pogorat tie o Carte ca sa-i scoti pe oameni din intunecimi catre lumina, cu ingaduinta Domnului lor pe calea Puternicului, Laudatului

Verse 2 — Surah Ibrahim 14:2

a lui Dumnezeu care stapaneste ceea ce este in ceruri si pe pamant. Vai celor tagaduitori de osanda cea apriga

Verse 3 — Surah Ibrahim 14:3

Cei care iubesc Viata de Acum mai mult decat Viata de Apoi se abat de la calea lui Dumnezeu pe care cauta s-o intortocheze. Acestia sunt intr-o ratacire adanca

Verse 4 — Surah Ibrahim 14:4

Noi nu am trimis nici un trimis decat pe limba poporului sau ca sa-i vorbeasca lamurit. Dumnezeu rataceste pe cine voieste si calauzeste pe cine voieste. El este Puternicul, Inteleptul

Verse 5 — Surah Ibrahim 14:5

Noi l-am trimis pe Moise cu semnele noastre: “Scoate-ti poporul din intunecimi catre lumina. Aminteste-i zilele lui Dumnezeu.” Intru aceasta sunt semne pentru fiece om rabdator, multumitor

Verse 6 — Surah Ibrahim 14:6

Moise spuse poporului sau: “Amintiti-va de binefacerile lui Dumnezeu asupra voastra cand v-a mantuit de neamul lui Faraon care va supunea la osanda cea mai rea: va injunghiau fiii si le lasau pe fiicele voastre sa traiasca. Aceasta v-a fost voua o incercare cumplita de la Domnul vostru.”

Verse 7 — Surah Ibrahim 14:7

Cand Domnul vostru vesti: “Daca sunteti multumitori, eu voi inmulti binefacerile Mele asupra voastra, insa daca sunteti tagaduitori, osanda mea va fi apriga.”

Verse 8 — Surah Ibrahim 14:8

Moise spuse atunci: “Daca sunteti tagaduitori, voi si toti de pe pamant, aflati ca Dumnezeu este Bogat, Laudat”

Verse 9 — Surah Ibrahim 14:9

Nu a venit la voi istoria dinaintea voastra, poporul lui Noe, aditii si tamuditii, precum si a celor de dupa ei pe care nu-i stie decat Dumnezeu? Trimisii lor au venit la ei cu dovezi vadite, insa ei si-au dus mainile la gura, spunand: “Noi nu credem in ceea cu care ati fost trimisi. Noi suntem intr-o indoiala adanca fata de ceea spre care tu ne chemi.”

Verse 10 — Surah Ibrahim 14:10

Trimisii lor spusera: “Oare este vreo indoiala asupra lui Dumnezeu, Creatorul cerurilor si al pamantului? El va cheama ca sa va ierte voua din pacate si ca sa va mai pasuiasca pana la un anumit soroc.” Ei spusera: “Voi sunteti doar oameni asemenea noua. Vreti sa ne indepartati de cei carora tatii nostri li se inchinau. Aduceti-ne o imputernicire deslusita!”

Verse 11 — Surah Ibrahim 14:11

Trimisii lor spusera: “Oare este vreo indoiala asupra lui Dumnezeu, Creatorul cerurilor si al pamantului? El va cheama ca sa va ierte voua din pacate si ca sa va mai pasuiasca pana la un anumit soroc.” Ei spusera: “Voi sunteti doar oameni asemenea noua. Vreti sa ne indepartati de cei carora tatii nostri li se inchinau. Aduceti-ne o imputernicire deslusita!”

Verse 12 — Surah Ibrahim 14:12

De ce nu ne-am increde in Dumnezeu, cand El ne-a calauzit pe drumurile noastre? Noi rabdam raul ce ni-l faceti! In Dumnezeu sa se increada cei care se incred

Verse 13 — Surah Ibrahim 14:13

Cei care tagaduiau spuneau trimisilor lor: “Va vom izgoni de pe pamantul nostru, daca nu va veti intoarce la credinta noastra.” Domnul lor le dezvalui: “Noi ii vom nimici pe cei nedrepti

Verse 14 — Surah Ibrahim 14:14

si dupa ei, cu voi vom popula pamantul.” Aceasta pentru cel care se teme de inaltimea Mea, cel care se teme de amenintarea Mea

Verse 15 — Surah Ibrahim 14:15

Ei cautau biruinta, insa orice despot incapatanat este sortit pieirii

Verse 16 — Surah Ibrahim 14:16

el este tarat in Gheena unde va fi adapat cu o apa puturoasa

Verse 17 — Surah Ibrahim 14:17

pe care se va cazni s-o inghita cate putin. Moartea il va invalui, insa el nu va muri, caci are in spate grea osanda

Verse 18 — Surah Ibrahim 14:18

Faptele celor care il tagaduiesc pe Domnul lor sunt asemenea cenusii asupra careia se incranceneaza vantul intr-o zi furtunoasa. Ei nu pot face nimic cu ceea ce au agonisit. Aceasta este ratacirea cea adanca

Verse 19 — Surah Ibrahim 14:19

Nu vezi ca Dumnezeu a creat cerurile si pamantul intru Adevar? Daca voieste, va ia pe voi si aduce o noua faptura

Verse 20 — Surah Ibrahim 14:20

Aceasta nu este greu pentru Dumnezeu

Verse 21 — Surah Ibrahim 14:21

Ei vor aparea cu totii inaintea lui Dumnezeu. Cei slabi vor spune celor ingamfati: “Noi v-am urmat! Puteti lua asupra voastra de la noi din osanda lui Dumnezeu?” Ei vor spune: “Daca Dumnezeu ne-ar fi calauzit, v-am fi calauzit. Acum, deopotriva este de ne plangem, ori de rabdam, caci nu avem putinta de scapare!”

Verse 22 — Surah Ibrahim 14:22

Cand soarta va fi fost hotarata, Diavolul v-a spune: “Dumnezeu v-a fagaduit o fagaduiala adevarata, pe cand eu v-am facut o fagaduiala cu care v-am pacalit. Ce imputernicire am avut eu asupra voastra, afara de aceea de a va chema? Voi mi-ati raspuns. Nu ma invinuiti pe mine, ci invinuiti-va pe voi insiva! Eu nu va sunt voua de ajutor, precum nici voi nu-mi sunteti mie de ajutor. Eu nu am crezut in cei carora odinioara m-ati alaturat.” Nedreptii, de o osanda dureroasa, vor avea parte

Verse 23 — Surah Ibrahim 14:23

Cei care cred si savarsesc fapte bune vor fi lasati sa intre in Gradini pe sub care curg rauri, unde vor vesnici, cu ingaduinta Domnului lor, iar binetea lor va fi: “Pace!”

Verse 24 — Surah Ibrahim 14:24

Nu ai vazut cum Dumnezeu da drept pilda un cuvant bun? El este asemenea unui copac bun cu radacina puternica si ramuri pana la cer

Verse 25 — Surah Ibrahim 14:25

ce da roade tot timpul, cu ingaduinta Domnului sau. Dumnezeu da oamenilor pilde. Poate isi vor aminti

Verse 26 — Surah Ibrahim 14:26

Un cuvant rau este asemenea unui copac rau. Dezradacinat de pe fata pamantului, el nu mai are trainicie

Verse 27 — Surah Ibrahim 14:27

Dumnezeu ii intareste pe cei care cred cu un cuvant puternic in Viata de Acum si in Viata de Apoi, iar pe nedrepti Dumnezeu ii rataceste. Dumnezeu face ceea ce voieste

Verse 28 — Surah Ibrahim 14:28

Nu i-ai vazut pe cei care schimba binefacerile lui Dumnezeu pe tagada si care-si duc poporul in Casa Pierzaniei

Verse 29 — Surah Ibrahim 14:29

in Gheena in care vor fi aruncati? Ce rau loc de sedere

Verse 30 — Surah Ibrahim 14:30

Ei au facut semeni lui Dumnezeu ca sa duca in ratacire de la calea Sa. Spune: “Bucurati-va o vreme de aceasta viata, caci sfarsitul vostru va fi Focul!”

Verse 31 — Surah Ibrahim 14:31

Spune-le robilor Mei credinciosii sa-si faca rugaciunea, sa dea milostenie pe ascuns ori pe fata din ceea ce i-am inzestrat inainte ca sa vina o zi fara negot si fara prietenie

Verse 32 — Surah Ibrahim 14:32

Dumnezeu! El este Cel ce a creat cerurile si pamantul si trimite din cer apa cu care da la iveala roade pentru traiul vostru. El v-a supus voua corabia, ce la porunca sa, pluteste pe mare. El v-a supus voua raurile

Verse 33 — Surah Ibrahim 14:33

El v-a supus voua soarele si luna ce sunt fara odihna. El v-a supus voua noaptea si ziua

Verse 34 — Surah Ibrahim 14:34

El v-a daruit tot ce i-ati cerut. Daca ati vrea sa numarati binefacerile lui Dumnezeu, nu le-ati putea socoti. Omul este foarte nedrept si foarte nemultumitor

Verse 35 — Surah Ibrahim 14:35

Abraham spunea: “Domnul meu! Fa aceasta tara tihnita. Fereste-ma pe mine si pe fiii mei de a ne inchina la idoli

Verse 36 — Surah Ibrahim 14:36

Domnul meu, caci ei au ratacit multime de oameni! Oricine ma urmeaza este de-al meu, si celui ce nu-mi da ascultare, Tu esti Iertator, Milostiv

Verse 37 — Surah Ibrahim 14:37

Domnul nostru! Eu am salasluit o parte din semintia mea intr-o vale seaca, aproape de Sfanta Ta Casa, o, Domnul nostru, ca ei sa-si savarseasca rugaciunea. Fa inimile unora dintre oameni sa se aplece catre ei! Inzestreaza-i cu roade! Poate vor multimi

Verse 38 — Surah Ibrahim 14:38

Domnul nostru! Tu stii prea-bine ceea ce tainuim si ceea ce destainuim. Nimic nu Ii este ascuns lui Dumnezeu pe pamant si in cer

Verse 39 — Surah Ibrahim 14:39

Lauda lui Dumnezeu care la batranete mi i-a daruit pe Ismail si pe Isaac! Domnul meu este Cel ce aude ruga

Verse 40 — Surah Ibrahim 14:40

Domnul meu! Fa-ma sa-mi savarsesc rugaciunea, pe mine si pe cei din semintia mea. Primeste ruga mea, o, Domnul nostru

Verse 41 — Surah Ibrahim 14:41

Domnul nostru! Iarta-mi mie, si parintilor mei si credinciosilor, in Ziua cand se va face Socoteala!”

Verse 42 — Surah Ibrahim 14:42

Sa nu socoti ca Dumnezeu este nepasator la ceea ce fac nedreptii. El ii pasuieste pana in Ziua cand ochii li se vor holba

Verse 43 — Surah Ibrahim 14:43

si vor veni rugatori, cu capetele tepene — privirile nu se vor intoarce asupra lor insisi — si cu inimile goale

Verse 44 — Surah Ibrahim 14:44

Previne-i pe oameni asupra Zilei in care le va veni osanda! Cei care vor fi fost nedrepti, vor spune atunci: “Domnul nostru! Mai pasuieste-ne pana la un alt soroc apropiat ca noi sa raspundem la chemarea Ta si sa-i urmam pe trimisi.” “Nu ati jurat odinioara ca voi nu veti avea parte de sfarsit

Verse 45 — Surah Ibrahim 14:45

Voi locuiti in casele celor care s-au nedreptatit pe ei insisi, pe cand vi s-a aratat deslusit ce am facut cu ei si ce pilde v-am dat.”

Verse 46 — Surah Ibrahim 14:46

Ei au urzit viclesuguri, insa viclesugurile lor sunt cunoscute lui Dumnezeu, chiar daca sunt atat de puternice incat fac muntii sa piara

Verse 47 — Surah Ibrahim 14:47

Sa nu socotiti ca Dumnezeu isi incalca fagaduiala fata de trimisii sai. Dumnezeu este Puternic, Stapan al Razbunarii

Verse 48 — Surah Ibrahim 14:48

In Ziua cand pamantul va fi inlocuit cu un alt pamant si cerurile vor fi inlocuite cu alte ceruri, vor aparea, atunci, inaintea lui Dumnezeu, Unul, Biruitorul

Verse 49 — Surah Ibrahim 14:49

Ii vei vedea in Ziua aceea pe nelegiuiti, incatusati

Verse 50 — Surah Ibrahim 14:50

cu straie de pacura, iar focul le va acoperi chipurile

Verse 51 — Surah Ibrahim 14:51

Dumnezeu rasplateste fiece suflet pentru ceea ce si-a agonisit. Dumnezeu este Grabnic la socoteala

Verse 52 — Surah Ibrahim 14:52

Aceasta este o instiintare pentru oameni cu care sa fie preveniti ca sa stie ca Dumnezeu este numai Unul si ca sa chibzuiasca cei daruiti cu minte