Back to Languages

Romanian - Chapter 18 - Al-Kahf

Translation by George Grigore — Permalink

Verse 1 — Surah Al-Kahf 18:1

Lauda lui Dumnezeu cel care a pogorat Cartea asupra robului Sau si nu a pus in ea nici o incalcitura

Verse 2 — Surah Al-Kahf 18:2

ci a facut-o deslusita ca sa previna asupra aprigei urgii care va veni de la El, ca sa-i vesteasca pe credinciosii ce savarsesc fapte bune ca vor avea o frumoasa rasplata

Verse 3 — Surah Al-Kahf 18:3

de care se vor bucura de-a pururi

Verse 4 — Surah Al-Kahf 18:4

si ca sa-i previna pe cei care spun: “Dumnezeu si-a luat un fiu!”

Verse 5 — Surah Al-Kahf 18:5

Nici ei si nici tatii lor nu au despre aceasta vreo stiinta. Grea este vorba ce le iese din gura. Ei nu spun decat minciuni

Verse 6 — Surah Al-Kahf 18:6

Tu, poate, vei fi ros de mahnire pe urmele lor, caci ei nu vor crede in aceste spuse

Verse 7 — Surah Al-Kahf 18:7

Noi am impodobit pamantul ca sa vedem care dintre ei este mai bun la fapta

Verse 8 — Surah Al-Kahf 18:8

Si apoi vom preface ceea ce este pe el intr-o intindere pustie

Verse 9 — Surah Al-Kahf 18:9

Intelegi oare ca oamenii Grotei si din Al-raqim sunt o minune printre semnele Noastre

Verse 10 — Surah Al-Kahf 18:10

Tinerii care se adapostira in Grota au spus: “Domnul nostru! Daruieste-ne noua milostivenie de la Tine si fa-ne noua soarta dreapta!”

Verse 11 — Surah Al-Kahf 18:11

Atunci, in Grota, le-am lovit urechile cu surzenie pentru multi ani

Verse 12 — Surah Al-Kahf 18:12

Apoi i-am sculat ca sa aflam care dintre cele doua tabere a socotit mai bine cat au zacut acolo

Verse 13 — Surah Al-Kahf 18:13

Noi o sa-ti istorisim povestea lor intru Adevar. Ei erau tineri ce credeau in Domnul lor si Noi i-am calauzit si mai mult

Verse 14 — Surah Al-Kahf 18:14

Noi le-am oblojit inimile, atunci cand s-au trezit si au spus: “Domnul nostru este Domnul cerurilor si al pamantului. Noi nu chemam alt dumnezeu in afara de El, caci altfel am savarsi o grozavie.”

Verse 15 — Surah Al-Kahf 18:15

Acesti oamenii ai nostri si-au luat insa alti dumnezei in locul Lui. Macar de le-ar fi adus o imputernicire deslusita! Cine este mai nedrept decat cel care nascoceste o minciuna asupra lui Dumnezeu

Verse 16 — Surah Al-Kahf 18:16

Cand va veti rupe de ei si de cei carora li se inchina in locul lui Dumnezeu, adapostiti-va in Grota. Domnul vostru isi va raspandi milostivenia Sa asupra voastra si va va pregati o soarta buna

Verse 17 — Surah Al-Kahf 18:17

Tu ai fi putut vedea soarele care atunci cand rasarea se indeparta de grota lor catre dreapta, iar cand asfintea le trecea prin stanga, iar ei stateau intr-o adancitura a ei. Cel pe care Dumnezeu il calauzeste este bine calauzit, insa nu vei afla obladuitor si nici calauza celui pe care El il rataceste

Verse 18 — Surah Al-Kahf 18:18

Tu i-ai crezut treji, pe cand ei erau adormiti si Noi ii rasuceam cand pe dreapta, cand pe stanga, iar cainele lor statea pe prag cu labele din fata intinse. Daca i-ai fi zarit, ai fi rupt-o la fuga cuprins de groaza

Verse 19 — Surah Al-Kahf 18:19

Noi i-am trezit ca sa le ingaduim sa se intrebe unii pe altii. Unul dintre ei spuse: “Cata vreme ati zacut aici?” Ei spusera: “Am zacut o zi ori chiar mai putin.” Ei spusera: “Domnul vostru stie mai bine cat ati zacut aici. Trimiteti pe unul dintre voi in cetate cu banii acestia ai vostri sa caute cele mai curate bucate si sa va aduca din ele sa mancati. Sa se poarte bland ca sa nu dea cuiva vreo banuiala asupra voastra

Verse 20 — Surah Al-Kahf 18:20

Daca va vor da de urma, va vor omori cu pietre, ori va vor intoarce la credinta lor si nu veti mai fi fericiti niciodata.”

Verse 21 — Surah Al-Kahf 18:21

Si asa Noi i-am dat in vileag ca sa stie ca fagaduiala lui Dumnezeu este Adevar si ca asupra Ceasului nu este nici o indoiala. Si cand se certau intre ei pentru soarta lor, spusera: “Ziditi deasupra lor o zidire! Domnul lor ii cunoaste prea-bine!” Cei care biruisera cu parerea lor spusera: “Sa ridicam deasupra lor un loc de inchinaciune!”

Verse 22 — Surah Al-Kahf 18:22

Ei vor spune: “Ei sunt trei si cu cainele lor patru.” Vor spune: “Ei sunt cinci si cu cainele lor sase.” Vor spune cautand sa patrunda taina: “Ei sunt sapte si cu cainele lor opt.” Spune: “Domnul meu le cunoaste numarul, ceea ce putin cunosc.” Nu vorbi cu asprime despre ei si nu cere nimanui parerea despre ei

Verse 23 — Surah Al-Kahf 18:23

Nu spune niciodata despre un lucru: “Il voi face maine”

Verse 24 — Surah Al-Kahf 18:24

fara sa adaugi: “De-o vrea Dumnezeu!” Aminteste-L pe Domnul tau, daca ai uitat, si spune: “Poate Domnul meu ma va calauzi sa ma apropii de aceasta asa cum se cuvine.”

Verse 25 — Surah Al-Kahf 18:25

Ei vor zace in Grota lor trei sute de ani la care se mai adauga noua ani

Verse 26 — Surah Al-Kahf 18:26

Spune: “Dumnezeu stie prea-bine cat au zacut acolo. A Lui este Taina cerurilor si pamantului si prin El tu trebuie sa vezi si sa auzi. Ei nu au nici un stapan in afara Lui si El insusi nu-si alatura pe nimeni la carmuirea Lui

Verse 27 — Surah Al-Kahf 18:27

Recita ceea ce ti-a fost dezvaluit din Cartea Domnului tau. Nimeni nu-i poate schimba Cuvintele Sale. Si nu vei afla adapostire in afara Lui

Verse 28 — Surah Al-Kahf 18:28

Ramai cu cei care, dimineata si seara, Il cheama pe Domnul lor, cautand spre Fata Sa. Ochii tai sa nu se desprinda de ei cautand poleiala Vietii de Acum. Nu-i da ascultare celui a carui inima am facut-o nepasatoare la amintirea Noastra, caci el isi urmeaza poftele, iar purtarea lui este desfranata

Verse 29 — Surah Al-Kahf 18:29

Spune: “Adevarul este de la Domnul nostru. Cine voieste, crede. Cine voieste, tagaduieste.” Noi le-am pregatit nedreptilor un foc cu flacari ce ii va cuprinde. Daca cer ajutor, vor fi ajutati cu apa asemenea aramei topite ce le va frige fetele. Ce bautura nenorocita! Ce sedere rea

Verse 30 — Surah Al-Kahf 18:30

Cei care cred si savarsesc fapte bune vor vedea ca nu vom lasa sa se piarda rasplata celui ce face un lucru bun

Verse 31 — Surah Al-Kahf 18:31

Ei sunt cei care vor stapani Gradinile Edenului pe sub care curg rauri, unde vor fi impodobiti cu bratari de aur si invesmantati cu straie verzi, de matase si brocart. Se vor culca pe paturi de nunta. Ce frumoasa rasplata! Ce minunata sedere

Verse 32 — Surah Al-Kahf 18:32

Da-le drept pilda pe cei doi oameni: i-am dat unuia dintre ei doua gradini cu vie pe care le-am tivit cu curmali si am pus intre ele un ogor

Verse 33 — Surah Al-Kahf 18:33

Cele doua gradini dadeau rodul lor si de nimic nu-l lipseau. Si Noi am facut sa tasneasca un parau intre ele

Verse 34 — Surah Al-Kahf 18:34

Si a avut si el rod si i-a spus celuilalt cu care vorbea: “Eu sunt mai bogat decat tine si mai puternic in oameni.”

Verse 35 — Surah Al-Kahf 18:35

Nedrept cu el insusi, el intra in gradina sa si spuse: “Nu cred ca aceasta va pieri vreodata

Verse 36 — Surah Al-Kahf 18:36

si nu cred ca Ceasul va veni. Si chiar de voi fi dus inaintea Domnului meu, nu voi afla nimic ce poate fi schimbat pe aceasta gradina”

Verse 37 — Surah Al-Kahf 18:37

Tovarasul sau cu care el vorbea spuse: “Tu esti nerecunoscator fata de Cel ce te-a creat din tarana, apoi dintr-o picatura de samanta si ti-a dat apoi chip de barbat

Verse 38 — Surah Al-Kahf 18:38

El este Dumnezeu, Domnul meu! Eu pe nimeni nu alatur Domnului meu.”

Verse 39 — Surah Al-Kahf 18:39

Daca ai fi spus intrand in gradina ta: “Asa a vrut Dumnezeu! Nu este alta putere decat in Dumnezeu!... Daca ma vezi mai putin avut ca tine in bunuri si in copii

Verse 40 — Surah Al-Kahf 18:40

Domnul meu imi va darui poate curand ceva mai bun decat gradina asupra careia va trimite din cer lovituri bine socotite, si atunci intinderea ei va deveni alunecoasa

Verse 41 — Surah Al-Kahf 18:41

Ori apa ei va seca si tu nu o vei mai putea afla.”

Verse 42 — Surah Al-Kahf 18:42

Si rodul sau a fost cuprins (de mania lui Dumnezeu) si dimineata el isi frangea mainile pentru ceea ce cheltuise, iar via zacea fara vlaga pe aracii ei. El spuse: “Ce bine ar fi fost de n-as fi alaturat pe nimeni Domnului meu!”

Verse 43 — Surah Al-Kahf 18:43

Si nu a avut pe nimeni care sa-l ajute in afara de Dumnezeu. Si nu a fost ajutat

Verse 44 — Surah Al-Kahf 18:44

Acolo este obladuirea lui Dumnezeu, Adevarul. La El este rasplata cea mai buna si sfarsitul cel mai bun

Verse 45 — Surah Al-Kahf 18:45

Da-le drept pilda Viata de Acum: ea este asemenea apei pe care am trimis-o din cer si pe care o sorb ierburile pamantului, insa ele se prefac mai apoi in pais uscat pe care il imprastie vantul. Dumnezeu asupra tuturor are putere

Verse 46 — Surah Al-Kahf 18:46

Averea si copiii sunt podoaba Vietii de Acum, insa faptele bune, nepieritoare, vor fi inaintea Domnului tau o buna rasplata si o buna nadejde

Verse 47 — Surah Al-Kahf 18:47

In Ziua cand vom face muntii sa umble si vei vedea pamantul ca un ses intins ii vom strange pe toti oamenii, fara a ne scapa vreunul

Verse 48 — Surah Al-Kahf 18:48

Ei vor fi infatisati pe rand inaintea Domnului tau: “Ati venit la Noi precum v-am creat intaia data. V-ati inchipuit oare ca n-o sa va hotaram o intalnire

Verse 49 — Surah Al-Kahf 18:49

Cartea va fi asezata si ii vei vedea atunci pe nelegiuiti infricosati de ceea ce este in ea. Ei vor spune: “Vai noua! De ce aceasta Carte nu scapa nimic, fie mare, fie mic, fara sa-l socoata?” Ei vor gasi inaintea lor ceea ce au faptuit. Domnul tau nu va nedreptati pe nimeni

Verse 50 — Surah Al-Kahf 18:50

Cand le-am spus ingerilor: “Prosternati-va inaintea lui Adam!” ei se prosternara afara de Iblis care, fiind dintre ginni, s-a razvratit impotriva poruncii Domnului sau. Il veti lua, pe el si pe urmasii lui, ca stapani in locul Meu cu toate ca va sunt vrajmasi? Ce schimb rau pentru cei nedrepti

Verse 51 — Surah Al-Kahf 18:51

Eu nu i-am luat ca martori la crearea cerurilor si a pamantului, si nici macar la crearea lor insisi. Eu nu i-am luat ca sprijin pe cei care amagesc intru ratacire

Verse 52 — Surah Al-Kahf 18:52

In Ziua cand El va spune: “Chemati-i pe cei pe care Mi i-ati alaturat!”, ei ii vor chema, insa ei nu le vor raspunde, caci Noi am pus intre ei o vale a pierzaniei

Verse 53 — Surah Al-Kahf 18:53

Nelegiuitii vor vedea Focul si-si vor da seama ca vor cadea in el, insa nu vor afla cale de scapare

Verse 54 — Surah Al-Kahf 18:54

Noi am dat oamenilor pilde de tot soiul in Coran, insa omul este faptura cea mai galcevitoare

Verse 55 — Surah Al-Kahf 18:55

Cine i-a impiedicat pe oameni sa creada cand le-a venit calauzirea si sa ceara iertare Domnului lor? Numai ca ei refuza sa creada ca o soarta asemanatoare celor dintai ii va lovi ori osanda le va veni

Verse 56 — Surah Al-Kahf 18:56

Noi nu trimitem trimisi decat ca vestitori si predicatori. Cei care tagaduiesc vin cu lucruri desarte pentru a strivi Adevarul. Ei iau in batjocura semnele Mele asupra carora sunt preveniti

Verse 57 — Surah Al-Kahf 18:57

Cine este mai nedrept decat cel caruia i s-au amintit semnele Domnului sau, insa el li se impotriveste si uita ceea ce mainile sale au faptuit? Noi am pus un val gros pe inimile lor ca sa nu inteleaga si in urechi surzenie. Chiar daca ii chemi spre calauzire, ei nu se vor lasa calauziti niciodata

Verse 58 — Surah Al-Kahf 18:58

Domnul tau cel Iertator este plin de milostivenie. Daca le-ar lua in nume de rau ceea ce au agonisit, El le-ar grabi osanda, insa o intalnire a fost hotarata fiecaruia si nimeni nu poate scapa

Verse 59 — Surah Al-Kahf 18:59

Noi am nimicit cetatile acelea, caci fura nedrepte si am hotarat clipa nimicirii lor

Verse 60 — Surah Al-Kahf 18:60

Moise spuse robului sau tanar: “Nu voi avea odihna pana ce nu voi ajunge la locul de contopire a celor doua mari, chiar daca as umbla vreme indelunga.”

Verse 61 — Surah Al-Kahf 18:61

Cand ajunsera la locul de contopire a celor doua mari, uitara de pestele lor care lua drumul marii slobod

Verse 62 — Surah Al-Kahf 18:62

Cand trecura mai departe, Moise spuse robului sau: “Adu mancarea, caci ne-a prins osteneala calatoriei.”

Verse 63 — Surah Al-Kahf 18:63

El spuse: “N-ai vazut ca atunci cand ne-am adapostit la stanca am uitat pestele? Numai Diavolul m-a facut sa-l uit, caci eu nu-mi amintesc. El a luat drumul marii. Ce lucru de mirare!”

Verse 64 — Surah Al-Kahf 18:64

Moise spuse: “Aceasta este ceea ce cautam.” Apoi se intoarsera pe urmele lor

Verse 65 — Surah Al-Kahf 18:65

Ei il aflara pe unul dintre robii Nostri caruia i-am daruit milostivenia Noastra si l-am invatat o Stiinta de la Noi

Verse 66 — Surah Al-Kahf 18:66

Moise ii spuse: “Te pot urma ca sa ma inveti ceea ce ai fost invatat tu despre Calea cea Dreapta?”

Verse 67 — Surah Al-Kahf 18:67

El spuse: “Tu nu vei putea sa ai rabdare cu mine

Verse 68 — Surah Al-Kahf 18:68

Si cum ai avea rabdare la ceea ce nu cuprinzi cu stiinta?”

Verse 69 — Surah Al-Kahf 18:69

Moise spuse: “Ma vei afla rabdator, de vrea Dumnezeu, si nu-ti voi iesi din cuvant.”

Verse 70 — Surah Al-Kahf 18:70

Robul spuse: “Daca ma insotesti, nu ma intreba nimic pana ce nu-ti amintesc eu.”

Verse 71 — Surah Al-Kahf 18:71

Plecara impreuna si se urcara pe corabie. Robul facu o gaura in ea. Moise ii spuse: “Ai gaurit-o ca sa se inece cei aflati pe ea? Ai savarsit o fapta urata!”

Verse 72 — Surah Al-Kahf 18:72

El raspunse: “Nu mi-ai spus ca vei avea rabdare cu mine?”

Verse 73 — Surah Al-Kahf 18:73

Moise spuse: “Nu mi-o lua in nume de rau ca am uitat si nu-mi apasa mai tare povara!”

Verse 74 — Surah Al-Kahf 18:74

Plecara amandoi si intalnira un tanar. Robul il ucise. Moise ii spuse: “Ai ucis un om nevinovat fara pic de suflet? Tu ai savarsit o fapta urata!”

Verse 75 — Surah Al-Kahf 18:75

Robul spuse: “Nu mi-ai spus ca vei avea rabdare cu mine?”

Verse 76 — Surah Al-Kahf 18:76

Moise spuse: “Daca o sa te mai intreb inca o data ceva, sa nu ma mai insotesti. Imi cer iertare.”

Verse 77 — Surah Al-Kahf 18:77

Plecara amandoi si ajunsera la o cetate, insa locuitorii ei, carora le cerura de mancare, le refuzara orice gazduire. Atunci amandoi gasira un zid care sta sa se prabuseasca. Robul il intari. Moise ii spuse: “Ai putea daca vrei sa iei o rasplata pentru aceasta.”

Verse 78 — Surah Al-Kahf 18:78

Robul spuse: “A venit clipa despartirii noastre, iti voi da lamurirea pe care n-ai avut rabdare s-o astepti

Verse 79 — Surah Al-Kahf 18:79

Corabia era a unor sarmani care trudeau pe mare. Au vrut sa le-o stric, caci in urma lor un rege lua toate corabiile cu de-a sila

Verse 80 — Surah Al-Kahf 18:80

Tanarul avea parinti credinciosi si ne-am temut ca el ii va sili la ticalosire si tagada

Verse 81 — Surah Al-Kahf 18:81

si am vrut ca Domnul lor sa le dea in schimb un fiu mai bun decat acela, mai curat si mai iubitor

Verse 82 — Surah Al-Kahf 18:82

Doi baieti orfani din aceasta cetate erau stapanii zidului, iar o comoara pentru ei se afla sub el. Tatal lor a fost un om drept si Domnul tau a vrut ca ei sa descopere comoara cand vor fi in putere ca milostivenie de la Domnul tau. Nu am facut nimic pornit de la mine. Aceasta este lamurirea pe care tu n-ai avut rabdare s-o astepti!”

Verse 83 — Surah Al-Kahf 18:83

Ei te vor intreba despre Du-l-qarnayni. Spune: “Va voi povesti o istorie despre el

Verse 84 — Surah Al-Kahf 18:84

Noi i-am intarit puterea pe pamant si i-am dat catre fiece lucru un drum

Verse 85 — Surah Al-Kahf 18:85

Verse 86 — Surah Al-Kahf 18:86

pana cand ajunse la locul unde asfintea soarele si vazu ca asfintea intr-un izvor fierbinte in jurul caruia afla un popor. Noi ii spuseram: “O, Du-l-qarnayni! Tu poti fie sa-i osandesti, fie sa te arati binevoitor fata de ei.”

Verse 87 — Surah Al-Kahf 18:87

El spuse: “Noi il vom osandi pe cel nedrept — el va fi intors curand la Domnul sau care-i va da o osanda apriga

Verse 88 — Surah Al-Kahf 18:88

iar cel care crede si savarseste fapte bune, o frumoasa rasplata il asteapta, iar Noi ii vom da porunci lesne de implinit.”

Verse 89 — Surah Al-Kahf 18:89

Verse 90 — Surah Al-Kahf 18:90

Cand ajunge la locul de unde rasarea soarele, el vazu ca se inalta deasupra unui popor caruia Noi nu-i daduram nici o pavaza impotriva lui

Verse 91 — Surah Al-Kahf 18:91

Asa a fost si Noi am cuprins tot ceea ce el stia

Verse 92 — Surah Al-Kahf 18:92

El urma apoi un alt drum

Verse 93 — Surah Al-Kahf 18:93

Cand ajunse intr-un tinut strajuit de doua zagazuri, afla inapoia lor un popor care abia de intelegea vreo vorba

Verse 94 — Surah Al-Kahf 18:94

Ei spusera: “O, Du-l-qarnayni! Gog si Magog seamana stricaciunea pe pamant. Iti putem plati un haraci ca sa ridici un zagaz intre noi si ei?”

Verse 95 — Surah Al-Kahf 18:95

El spuse: “Puterea pe care mi-a daruit-o Domnul meu este binele. Ajutati-ma cu tarie si voi face intre voi si ei un zid

Verse 96 — Surah Al-Kahf 18:96

Aduceti-mi bucati de fier pana ce golul dintre cei doi munti va fi umplut.” El spuse: “Suflati! pana se va inteti un foc! Aduceti-mi alama topita ca sa o vars deasupra.”

Verse 97 — Surah Al-Kahf 18:97

Gog si Magog nu se vor putea catara pe acest zid si nici nu-l vor putea gauri

Verse 98 — Surah Al-Kahf 18:98

El spuse: “Aceasta este milostivenie de la Domnul meu. Cand va veni fagaduiala Domnului meu, El il va face una cu pamantul. Fagaduiala Domnului meu este Adevar!”

Verse 99 — Surah Al-Kahf 18:99

Ii vom lasa, in Ziua aceea, pe oameni sa se zbata si sa se loveasca unii de altii ca valurile si cand se va sufla in trambita, ii vom strange laolalta

Verse 100 — Surah Al-Kahf 18:100

In Ziua aceea, le vom arata Gheena tagaduitorilor

Verse 101 — Surah Al-Kahf 18:101

ai caror ochi au fost acoperiti de un val in fata amintirii Mele si nu au putut nici auzi

Verse 102 — Surah Al-Kahf 18:102

Tagaduitorii socot ca-i pot lua pe robii Mei drept stapani in locul Meu? Noi am pregatit Gheena ca salas tagaduitorilor

Verse 103 — Surah Al-Kahf 18:103

Spune: “Sa va dam stire de cei prea-pierduti intru fapte

Verse 104 — Surah Al-Kahf 18:104

Si a caror truda se pierde in Viata de Acum, pe cand ei socot ca au facut ce trebuie?”

Verse 105 — Surah Al-Kahf 18:105

Acestia sunt cei care tagaduiesc semnele Domnului lor si intalnirea Sa. Faptele lor sunt zadarnice si Noi nu le dam nici o greutate in Ziua Invierii

Verse 106 — Surah Al-Kahf 18:106

Rasplata lor va fi Gheena, caci ei au tagaduit si si-au batut joc de semnele Mele si de trimisii Mei

Verse 107 — Surah Al-Kahf 18:107

Cei care au crezut si au savarsit fapte bune vor avea drept locuinta Gradinile Raiului

Verse 108 — Surah Al-Kahf 18:108

unde vor vesnici, fara sa doreasca vreo schimbare

Verse 109 — Surah Al-Kahf 18:109

Spune: “Daca marea ar fi cerneala pentru cuvintele Domnului meu, marea se va sfarsi inainte sa se sfarseasca cuvintele Domnului meu, chiar daca vom mai aduce inca pe atata cerneala.”

Verse 110 — Surah Al-Kahf 18:110

Spune: “Eu nu sunt decat un om asemena voua si mi s-a dezvaluit ca Dumnezeul vostru este Dumnezeu Unul, iar cel care nadajduieste in intalnirea cu Domnul sau trebuie sa savarseasca fapte bune si sa nu alature pe nimeni in inchinaciunea sa catre Domnul sau.”