Back to Languages

Romanian - Chapter 20 - Ta-Ha

Translation by George Grigore — Permalink

Verse 1 — Surah Ta-Ha 20:1

Verse 2 — Surah Ta-Ha 20:2

Noi nu am pogorat asupra ta Coranul ca sa te napastuim

Verse 3 — Surah Ta-Ha 20:3

ci ca amintire pentru cel cu frica

Verse 4 — Surah Ta-Ha 20:4

ca pogorare de la Cel ce a creat pamantul si cerurile prea inalte

Verse 5 — Surah Ta-Ha 20:5

Milostivul pe Tronul Sau sade

Verse 6 — Surah Ta-Ha 20:6

Ale Lui sunt cele din ceruri, cele de pe pamant, cele dintre cer si pamant si cele de sub tarana

Verse 7 — Surah Ta-Ha 20:7

Daca vorbesti raspicat, El cunoaste taina chiar de este bine ascunsa

Verse 8 — Surah Ta-Ha 20:8

Dumnezeu! Nu este dumnezeu afara de El. Ale Lui sunt cele mai frumoase nume

Verse 9 — Surah Ta-Ha 20:9

Spusa despre Moise a venit la tine

Verse 10 — Surah Ta-Ha 20:10

El vazu un foc si spune alor sai: “Stati aici! Am zarit un foc. Poate va voi aduce un taciune ori voi afla la foc o calauzire?”

Verse 11 — Surah Ta-Ha 20:11

Cand s-a apropiat, a fost strigat: “O, Moise

Verse 12 — Surah Ta-Ha 20:12

Eu sunt Domnul tau! Leapada-ti sandalele caci tu esti in Tova, valea sfanta

Verse 13 — Surah Ta-Ha 20:13

Eu te-am ales! Asculta ce ti se dezvaluie

Verse 14 — Surah Ta-Ha 20:14

Eu sunt Dumnezeu! Nu este dumnezeu afara de Mine. Mie inchina-te! Savarseste-ti rugaciunea intru amintirea Mea

Verse 15 — Surah Ta-Ha 20:15

Ceasul vine — de-abia il mai ascund — ca fiece suflet sa fie rasplatit pentru ceea ce s-a straduit

Verse 16 — Surah Ta-Ha 20:16

Sa nu te abata cel care nu crede si-si urmeaza poftele sale, caci astfel vei pieri

Verse 17 — Surah Ta-Ha 20:17

Ce este acela din mana ta dreapta, Moise?”

Verse 18 — Surah Ta-Ha 20:18

El spuse: “Este toiagul pe care ma sprijin si cu care scutur frunze oilor mele, si-i mai dau si alte intrebuintari.”

Verse 19 — Surah Ta-Ha 20:19

Dumnezeu spuse: “Arunca-l Moise!”

Verse 20 — Surah Ta-Ha 20:20

El il arunca si iata-l un sarpe iute tarator

Verse 21 — Surah Ta-Ha 20:21

Dumnezeu spuse: “Prinde-l! Sa nu-ti fie frica, caci il vom intoarce la infatisarea lui dintai

Verse 22 — Surah Ta-Ha 20:22

Pune-ti mana la subtioara, o vei scoate alba, fara betesug. Acesta este un alt semn

Verse 23 — Surah Ta-Ha 20:23

ca sa-ti aratam din semnele Noastre mari

Verse 24 — Surah Ta-Ha 20:24

Du-te la Faraon, caci este un ticalos!”

Verse 25 — Surah Ta-Ha 20:25

Moise spuse: “Domnul meu! Largeste-mi pieptul

Verse 26 — Surah Ta-Ha 20:26

Inlesneste-mi sarcina

Verse 27 — Surah Ta-Ha 20:27

dezleaga-mi nodul limbii

Verse 28 — Surah Ta-Ha 20:28

ca ei sa inteleaga spusa mea

Verse 29 — Surah Ta-Ha 20:29

Da-mi un sfetnic dintrei ai mei

Verse 30 — Surah Ta-Ha 20:30

pe Aaron, fratele meu

Verse 31 — Surah Ta-Ha 20:31

Intareste-mi cu el spatele

Verse 32 — Surah Ta-Ha 20:32

alatura-l sarcinii mele

Verse 33 — Surah Ta-Ha 20:33

ca sa Te preamarim mult

Verse 34 — Surah Ta-Ha 20:34

ca sa Te amintim mult

Verse 35 — Surah Ta-Ha 20:35

Tu esti Cel ce ne vede!”

Verse 36 — Surah Ta-Ha 20:36

Dumnezeu spuse: “O, Moise! Ruga ti s-a implinit

Verse 37 — Surah Ta-Ha 20:37

Noi ti-am aratat bunavoita si alta data

Verse 38 — Surah Ta-Ha 20:38

cand i-am dezvaluit mamei tale ceea ce i-am dezvaluit

Verse 39 — Surah Ta-Ha 20:39

“Arunca-l intr-un cufaras, apoi arunca cufarasul in fluviu, ca fluviul sa-l arunce pe mal si ca un vrajmas de-al Meu, care este si vrajmas de-al lui, sa-l ia.” Eu am trimis asupra ta dragoste ca tu sa fii crescut sub ochii Mei

Verse 40 — Surah Ta-Ha 20:40

Sora ta, trecand pe acolo, spuse: “V-as putea indruma la cineva care-l va ingriji?” Noi te-am inapoiat la mama ta ca ochii ei sa se limpezeasca si sa nu se mai mahneasca. Apoi ai omorat un suflet, insa Noi te-am mantuit de mahnire si te-am pus apoi la alte incercari. Ai stat apoi ani de zile la poporul din Madian. Si apoi ai venit adus de soarta, o, Moise

Verse 41 — Surah Ta-Ha 20:41

Eu te-am ales pentru Mine insumi

Verse 42 — Surah Ta-Ha 20:42

Plecati, tu si fratele tau, cu semnele Mele si nu neglijati amintirea Mea

Verse 43 — Surah Ta-Ha 20:43

Mergeti la Faraon, caci este un ticalos

Verse 44 — Surah Ta-Ha 20:44

Spuneti-i vorbe cuviincioase. Poate isi va aminti ori poate se va sfii

Verse 45 — Surah Ta-Ha 20:45

Amandoi spusera: “Domnul nostru, ne este frica ca se va obraznici asupra noastra ori ca va fi un despot.”

Verse 46 — Surah Ta-Ha 20:46

Dumnezeu spuse: “Sa nu va fie frica, caci Eu sunt cu voi, aud si vad

Verse 47 — Surah Ta-Ha 20:47

Mergeti la el si spuneti-i: “Noi suntem trimisi ai Domnului tau. Lasa-i sa plece cu noi pe fiii lui Israel, nu-i mai chinui. Noi venim la tine cu un semn de la Domnul tau. Pace celui ce urmeaza calauzirea

Verse 48 — Surah Ta-Ha 20:48

El ne-a dezvaluit ca va cadea osanda asupra celor care hulesc si intorc spatele.”

Verse 49 — Surah Ta-Ha 20:49

Faraon spuse: “Cine este Domnul vostru, Moise?”

Verse 50 — Surah Ta-Ha 20:50

El spuse: “Domnul nostru este Cel ce a dat fiecarui lucru faptura sa si apoi l-a calauzit.”

Verse 51 — Surah Ta-Ha 20:51

Faraon spuse: “Care a fost soarta leaturilor dintai?”

Verse 52 — Surah Ta-Ha 20:52

Moise spuse: “Stiinta despre ele este la Domnul meu, intr-o Carte. Domnul meu nu se rataceste si nu uita.”

Verse 53 — Surah Ta-Ha 20:53

El este Cel ce v-a facut voua pamantul leagan si v-a taiat voua pe el drumuri. El a trimis din ceruri apa cu care facem sa rasara ierburi de tot soiul

Verse 54 — Surah Ta-Ha 20:54

Mancati si pasteti dobitoacele! Intru aceasta sunt semne pentru cei daruiti cu minte

Verse 55 — Surah Ta-Ha 20:55

Din pamant v-am creat si in el va intoarcem, si din el va vom mai scoate odata

Verse 56 — Surah Ta-Ha 20:56

Noi i-am aratat toate semnele Noastre, insa el a hulit si le-a respins.”

Verse 57 — Surah Ta-Ha 20:57

El spuse: “O, Moise! Ai venit la noi sa ne alungi de pe pamantul nostru cu vraja ta

Verse 58 — Surah Ta-Ha 20:58

Noi o sa-ti venim cu o vraja pe masura. Hotaraste intre noi si intre tine o intalnire ce nu o vom incalca nici noi si nici tu — loc deopotriva tuturor.”

Verse 59 — Surah Ta-Ha 20:59

Moise spuse: “Intalnirea voastra este hotarata pentru ziua de sarbatoare cand oamenii se vor strange dis-de-dimineata.”

Verse 60 — Surah Ta-Ha 20:60

Faraon pleca si-si stranse viclesugul, apoi veni

Verse 61 — Surah Ta-Ha 20:61

Moise le spuse: “Vai voua! Nu nascociti minciuni asupra lui Dumnezeu, caci va va starpi cu o osanda. Cel care nascoceste este pierdut!”

Verse 62 — Surah Ta-Ha 20:62

Ei discutara despre treaba lor impreuna, si tinura sfat in taina

Verse 63 — Surah Ta-Ha 20:63

Ei spusera: “Acesti doi vrajitori vor sa va izgoneasca de pe pamantul vostru cu vraja lor si sa va nimiceasca obiceiul vostru cel desavarsit

Verse 64 — Surah Ta-Ha 20:64

Strangeti-va viclesugul, apoi veniti in randuri! Cel care va iesi astazi deasupra, va fi castigator.”

Verse 65 — Surah Ta-Ha 20:65

Ei spusera: “O, Moise, arunci tu ori noi suntem cei dintai care arunca?”

Verse 66 — Surah Ta-Ha 20:66

El spuse: “Nu! Aruncati voi!” I se paru atunci sub vraja lor ca funiile si toiegele lor alearga

Verse 67 — Surah Ta-Ha 20:67

Si lui Moise i se facu frica in sufletul lui

Verse 68 — Surah Ta-Ha 20:68

Noi ii spuseram: “Nu-ti fie frica! Tu vei fi deasupra

Verse 69 — Surah Ta-Ha 20:69

Arunca ce este in dreapta ta si va inghiti ceea ce ei au facut, caci ceea ce au facut este numai un viclesug de vrajitor. Ori de unde ar veni, vrajitorul nu castiga.”

Verse 70 — Surah Ta-Ha 20:70

Vrajitorii s-au prosternat si au spus: “Credem in Domnul lui Aaron si al lui Moise.”

Verse 71 — Surah Ta-Ha 20:71

Faraon spuse: “Voi ati crezut in El inainte ca eu sa va dau ingaduinta, caci El este mai marele vostru care v-a invatat vrajitoria. Voi pune sa vi se taie mainile si picioarele in curmezis, apoi veti fi rastigniti pe trunchiuri de curmali. Veti sti atunci care dintre noi este mai aprig si mai necurmat in osanda.”

Verse 72 — Surah Ta-Ha 20:72

Ei spusera: “Noi nu te putem pune inaintea dovezilor vadite pe care ni le-a adus si nici inaintea Celui ce ne-a creat. Hotaraste ceea ce ai de hotarat, caci tu hotarasti numai in Viata de Acum

Verse 73 — Surah Ta-Ha 20:73

Noi credem in Domnul nostru ca El sa ne ierte noua greselile noastre si vrajile la care tu ne-ai silit.” Dumnezeu este Bun si Vesnic

Verse 74 — Surah Ta-Ha 20:74

Cel care vine la Domnul sau ca un nelegiuit va avea parte de Gheena in care nici nu va muri, si nici nu va trai

Verse 75 — Surah Ta-Ha 20:75

Cei care vin la El, ca niste credinciosi care au savarsit fapte bune, aceia vor avea cele mai inalte trepte

Verse 76 — Surah Ta-Ha 20:76

Gradinile Edenului pe sub care curg rauri, unde vor vesnici. Aceasta este rasplata celui ce se curata

Verse 77 — Surah Ta-Ha 20:77

Noi i-am dezvaluit lui Moise: “Pleaca la noapte cu robii Mei. Despica-le drum prin mare, un drum zvantat. Sa nu-ti fie frica de urmaritori! Sa nu te temi!”

Verse 78 — Surah Ta-Ha 20:78

Faraon ii urmari cu ostile sale, insa ii invalui ceea ce-i invalui din mare

Verse 79 — Surah Ta-Ha 20:79

caci Faraon si-a ratacit poporul si nu l-a calauzit

Verse 80 — Surah Ta-Ha 20:80

O, fii ai lui Israel! Noi v-am mantuit de vrajmasul vostru si v-am dat intalnire pe Coasta dreapta a Muntelui. Am pogorat apoi asupra voastra mana si prepelitele

Verse 81 — Surah Ta-Ha 20:81

“Mancati din bunatatile cu care v-am inzestrat si nu va ticalositi, caci altfel mania Mea se va abate asupra voastra. Cel asupra caruia se abate mania mea se va prabusi in prapastie

Verse 82 — Surah Ta-Ha 20:82

Eu sunt Mult-iertatorul celui ce se caieste, celui ce crede, celui ce savarseste fapte bune si este bine calauzit.”

Verse 83 — Surah Ta-Ha 20:83

“O, Moise! De ce te-a grabit sa te indepartezi de poporul tau?”

Verse 84 — Surah Ta-Ha 20:84

El spuse: “Ei sunt pe urmele mele. Domnul meu! Eu m-am grabit catre Tine spre a-Ti fi pe plac.”

Verse 85 — Surah Ta-Ha 20:85

Dumnezeu spuse: “In urma ta am pus poporul tau la incercare, iar Samiri l-a ratacit.”

Verse 86 — Surah Ta-Ha 20:86

Moise se intoarse la poporul sau, manios si mahnit. El spuse: “O, popor al meu! Domnul vostru nu v-a facut o frumoasa fagaduiala? Legamantul vi s-a parut prea lung? Ori ati dori sa se abata asupra voastra mania Domnului vostru, caci v-ati incalcat fagaduiala fata de mine?”

Verse 87 — Surah Ta-Ha 20:87

Ei spusera: “Noi nu am incalcat fagaduiala facuta Tie cu de la noi putere, ci am fost incarcati cu poveri de podoabe ale poporului. Noi le-am aruncat si asa s-a lepadat de ele si Samiri.”

Verse 88 — Surah Ta-Ha 20:88

El le-a scos apoi un vitel ca un chip care mugea. Ei spusera atunci: “Acesta este dumnezeul vostru si dumnezeul lui Moise care a uitat!”

Verse 89 — Surah Ta-Ha 20:89

Ei nu vedeau ca nu le raspundea si nici nu-i pagubea si nici nu le folosea

Verse 90 — Surah Ta-Ha 20:90

Aaron le spusese mai inainte: “O, popor al meu! Ati fost pusi la incercare prin el. Domnul vostru este Milostivul. Urmati-ma si dati ascultare poruncii mele.”

Verse 91 — Surah Ta-Ha 20:91

Ei spusera: “Nu vom inceta sa ne inchinam lui pana cand nu se va intoarce Moise la noi.”

Verse 92 — Surah Ta-Ha 20:92

Moise spuse: “O, Aaron! Ce te-a impiedicat cand i-ai vazut ratacindu-se

Verse 93 — Surah Ta-Ha 20:93

sa ma fi urmat? Tu mi-ai nesocotit porunca

Verse 94 — Surah Ta-Ha 20:94

El spuse: “O, fiu al mamei mele! Nu ma apuca nici de barba si nici de cap. M-am temut ca imi vei spune: “Tu i-ai dezbinat pe fiii lui Israel si nu ai luat in seama cuvantul meu.”

Verse 95 — Surah Ta-Ha 20:95

Moise spuse: “Ce ai de spus, Samiri?”

Verse 96 — Surah Ta-Ha 20:96

Acesta spuse: “Eu am vazut ceea ce ei nu au vazut. Am luat o mana de tarana de pe urma trimisului si am aruncat-o. Asa mi-a dat ghes sufletul meu.”

Verse 97 — Surah Ta-Ha 20:97

Moise spuse: “Pleaca! Si in viata iti este dat sa spui: ‘Nu ma atingeti! Si vei avea o intalnire pe care nu o vei incalca. Uita-te la dumnezeul tau caruia i te-ai inchinat, noi il vom arde si-i vom imprastia ramasitele in mare!’”

Verse 98 — Surah Ta-Ha 20:98

Dumnezeul vostru este Dumnezeu, Unul. Nu este dumnezeu afara de El! El cuprinde fiece lucru intru stiinta

Verse 99 — Surah Ta-Ha 20:99

Noi iti povestim din istoriile ce s-au petrecut inainte si Noi iti aducem o amintire de la Noi

Verse 100 — Surah Ta-Ha 20:100

Cei care se intorc vor cara o povara grea in Ziua Invierii

Verse 101 — Surah Ta-Ha 20:101

pe care o vor purta de-a pururi. Urata povara pentru Ziua Invierii

Verse 102 — Surah Ta-Ha 20:102

pentru Ziua cand se va sufla in trambita! In Ziua aceea ii vom aduna pe nelegiuitii cum sunt cei cu ochii albastriti

Verse 103 — Surah Ta-Ha 20:103

iar ei isi vor sopti unii altor: “N-ati stat decat zece zile!”

Verse 104 — Surah Ta-Ha 20:104

Noi stim prea bine ce vor spune, iar unul dintre ei cu o purtare pilduitoare va spune: “Voi n-ati stat decat o zi!”

Verse 105 — Surah Ta-Ha 20:105

Ei se vor intreba despre munti. Spune: “Domnul meu ii va face farame

Verse 106 — Surah Ta-Ha 20:106

si va lasa in urma lor un ses neted

Verse 107 — Surah Ta-Ha 20:107

in care nu vei vedea nici valuriri si nici adancituri.”

Verse 108 — Surah Ta-Ha 20:108

In Ziua aceea, ei il vor urma pe cel care ii va chema. Glasurile se vor potoli inaintea Milostivului si nu vei auzi decat un murmur usor

Verse 109 — Surah Ta-Ha 20:109

In Ziua aceea, mijlocirea nu-i va sluji decat celui caruia Milostivul ii ingaduie si a carui spusa ii face placere

Verse 110 — Surah Ta-Ha 20:110

El stie ceea ce se afla inaintea si inapoia lor, insa ei nu-L pot cuprinde pe El intru stiinta

Verse 111 — Surah Ta-Ha 20:111

Fetele se vor smeri inaintea Celui viu, a Celui ce este. Cel care poarta o nedreptate va fi pierdut

Verse 112 — Surah Ta-Ha 20:112

insa cel care a savarsit fapte bune, credincios fiind, nu are a se teme nici de nedreptate, nici de mistuire

Verse 113 — Surah Ta-Ha 20:113

Noi am pogorat astfel un Coran arab in care am pus si amenintari. Poate se vor teme ori poate le va fi improspatata amintirea

Verse 114 — Surah Ta-Ha 20:114

Inaltare lui Dumnezeu, Regele, Adevarul! Nu te pripi cu Coranul inainte ca dezvaluirea lui sa se implineasca. Spune: “Domnul meu! Inmulteste-mi stiinta!”

Verse 115 — Surah Ta-Ha 20:115

Odinioara am incheiat un legamant cu Adam, insa el l-a uitat si nu am aflat la el nici o tarie

Verse 116 — Surah Ta-Ha 20:116

Cand le-am spus ingerilor: “Prosternati-va inaintea lui Adam”, ei se prosternara in afara de Iblis care a refuzat

Verse 117 — Surah Ta-Ha 20:117

Noi am spus: “O, Adam! Acesta iti este vrajmas tie si sotiei tale. Sa nu va izgoneasca din Gradina, caci veti fi napastuiti

Verse 118 — Surah Ta-Ha 20:118

Aici nu-ti va fi foame si nu vei fi nici gol

Verse 119 — Surah Ta-Ha 20:119

Nu-ti va fi sete si nu vei suferi de arsita.”

Verse 120 — Surah Ta-Ha 20:120

Diavolul il ispiti spunand: “O, Adame! Iti voi arata Copacul nemuririi si-al unei imparatii nepieritoare!”

Verse 121 — Surah Ta-Ha 20:121

Amandoi mancara si-si vazura goliciunea si atunci se apucara sa insire pe ei frunze din gradina. Adam L-a nesocotit pe Domnul sau, si astfel se rataci

Verse 122 — Surah Ta-Ha 20:122

Domnul sau l-a ales, apoi se intoarse la el si-l calauzi

Verse 123 — Surah Ta-Ha 20:123

El spuse: “Coborati amandoi din gradina, si vrajmasi unul altuia sa fiti! De la Mine va va veni o calauzire, si cine va urma calauzirea Mea nu se va rataci si nu va fi napastuit

Verse 124 — Surah Ta-Ha 20:124

Cine se va impotrivi insa amintirii Mele va avea un trai mohorat, apoi orb il vom infatisa in Ziua Invierii.”

Verse 125 — Surah Ta-Ha 20:125

El va spune: “Domnul meu! De ce m-ai infatisat aici orb, caci inainte vedeam limpede?”

Verse 126 — Surah Ta-Ha 20:126

Dumnezeu va spune: “Precum tu ai uitat semnele Noastre dupa ce au ajuns la tine, tot asa vei fi dat si tu uitarii astazi.”

Verse 127 — Surah Ta-Ha 20:127

Asa il rasplatim pe cel necumpatat ce tagaduieste semnele Domnului sau. Osanda de Apoi este mult mai de temut si va dura o vesnicie

Verse 128 — Surah Ta-Ha 20:128

Ei nu-si dau seama cate leaturi am nimicit inaintea lor, prin ale caror locuinte ei umbla acum! Intru aceasta sunt semne pentru cei daruiti cu minte

Verse 129 — Surah Ta-Ha 20:129

Daca un Cuvant de la Domnul tau, nu va veni inainte de aceasta Zi, osanda va fi fara tagada la soroc

Verse 130 — Surah Ta-Ha 20:130

Rabda ceea ce spun. Preamareste-L pe Domnul tau cu laude inainte de rasaritul soarelui si inainte de asfintitul lui, si la vreme de noapte, preamareste-L si la capetele zilei. Poate Ii vei fi pe plac

Verse 131 — Surah Ta-Ha 20:131

Nu-ti lungi privirile asupra bucuriilor trecatoare pe care Noi le daruim unora dintre ei, caci ele sunt numai o floare a Vietii de Acum, facuta sa-i punem la incercare. Zestrea de la Domnul tau este mai buna si dureaza o vecie

Verse 132 — Surah Ta-Ha 20:132

Porunceste alor tai sa se roage si staruie tu insuti in rugaciune. Noi nu-ti cerem zestre, ba Noi te inzestram pe tine. Sfarsitul (fericit) va fi al celor tematori

Verse 133 — Surah Ta-Ha 20:133

Ei au spus: “Daca ne-ar aduce macar un semn de la Domnul sau!” Dovada de netagaduit din intaile Scripturi nu a ajuns si la ei

Verse 134 — Surah Ta-Ha 20:134

Daca i-am fi nimicit cu o osanda inaintea lui, ar fi spus: “Domnul nostru! Daca ne-ai fi trimis un trimis, am fi urmat semnele Tale inainte de a fi umiliti si batjocoriti.”

Verse 135 — Surah Ta-Ha 20:135

Spune: “Fiecare asteapta. Asteptati, asadar! Curand veti sti cine sunt cei de pe Calea cea Neteda si cine este bine calauzit.”