Romanian - Chapter 68 - Al-Qalam

Tu, har Domnului tau, nu esti indracit

O rasplata necurmata vei avea

Tu ai o fire prea-inaltata

Ai sa vezi si au sa vada

care dintre voi este apucatul

Domnul tau ii stie prea bine pe cei care s-au ratacit de la Calea Sa, precum ii stie prea bine pe cei calauziti

Nu da ascultare celor care hulesc

Ar dori sa-i magulesti, ca si ei sa te maguleasca

Nu da ascultare celui care se tot jura, insa este om de nimic

si nici clevetitorului care umbla cu barfa

nici celui care se pune in calea binelui, calcator de lege si pacatos

nici celui lacom care, pe deasupra, mai este si lepadat

Nu-i da ascultare chiar de este avut in bogatie si fii

Cand versetele Noastre ii sunt citite, el spune: “Povesti de-ale celor dintai!”

Atunci, Noi il vom insemna pe nas

Noi ii vom pune la incercare, precum i-am pus pe stapanii gradinii care jurasera ca dimineata o vor culege toata

fara nici o ingradire

O urgie de la Domnul tau a trecut peste ea, in vreme ce ei dormeau

iar dimineata, era ca si culeasa

Sculandu-se de dimneata, au inceput sa se strige

“Plecati devreme la ogor, de sunteti cu adevarat culegatori.”

Si plecara la drum susotind intre ei

“Astazi, nu cumva sa intre vreun sarman peste voi!”

Plecara devreme cu aceasta in gand, desi aveau destul

Cand o vazura, spusera: “Precis ne-am ratacit!”

Suntem acum lipsiti de tot!”

Cel mai cumsecade dintre ei spuse: “Nu v-am spus eu sa-l fi preamarit pe Dumnezeu?”

Ei spusera: “Marire Domnului nostru! Da, am fost nedrepti.”

Si ei se intoarsera atunci unii catre altii dojenindu-se

Ei spusera: “Vai noua! Am fost niste ticalosi

Poate Domnul nostru ne va da noua in schimb ceva mai bun decat aceasta. Catre Domnul nostru noi cautam.”

Aceasta le-a fost osanda, insa osanda din Viata de Apoi va fi mult mai mare. O, daca ar sti

Cei care se tem de Dumnezeu au, la Domnul lor, Gradinile Placerii

Cum sa-i facem pe cei supusi deopotriva cu cei nelegiuiti

Ce aveti? Cum judecati

Aveti vreo carte din care invatati

Din care aveti ce alege

Ori aveti juraminte de la Noi care ajung pana in Ziua Invierii ca veti avea ceea ce judecati voi

Intreaba-i: “Care, dintre voi, este chezas?”

Au dumnezei-partasi? Sa vina cu partasii lor, daca spun adevarul

In Ziua cand picioarele vor fi dezgolite, vor fi chemati sa se prosterneze, insa nu vor mai putea

Isi vor lasa privirile in jos si vor fi acoperiti de rusine, caci au fost chemati sa se prosterneze pe cand erau sanatosi

Lasa-Ma cu cel care socoate mincinoasa aceasta Spusa, Noi il vom duce din treapta in treapta pe unde nici nu stie

Eu le mai dau un ragaz. Viclesugul meu este fara gres

Le ceri tu vreo rasplata? Atunci ar fi impovarati de datorii strivitoare

Ori sunt ei atat de aproape de Taina incat scriu

Rabda intru judecata Domnului tau si nu fi ca Omul din peste care striga pe cand se inabusea

Daca un har de la Domnul sau nu l-ar fi ajuns, ar fi fost aruncat ca un blestemat pe pamantul gol

Domnul sau l-a ales si l-a facut dintre cei drepti

Tagaduitorii mai ca te strapung cu privirea cand aud amintirea si spun: “Cu adevarat este indracit!”

Aceasta nu este insa decat o amintire pentru lumi