Romanian - Chapter 75 - Al-Qiyamah

Nu! Jur pe Ziua Invierii

Nu! Jur pe sufletul mereu-dojenitor

Omul socoate ca nu-i vom strange la un loc oasele

Ba da! Noi avem putinta de a-i potrivi si oscioarele degetelor sale

Inainte de aceasta insa, omul doreste intotdeauna desfraul

El intreaba: “Cand va veni Ziua Invierii?”

Atunci cand vederea fi-va fulgerata

cand luna fi-va acoperita

cand soarele si luna impreuna fi-vor pusi

In Ziua aceea omul va spune: “Incotro este oare scaparea?”

Ba nu! Nu este nici un cotlon de ascunzatoare

In Ziua aceea, numai la Domnul tau gasi-vei alinare

In Ziua aceea, omului i se va da stire cu ce a iesit inainte si cu ce a ramas in urma

Omul asupra lui insusi este marturie vadita

chiar daca isi desarta dezvinuirile

Nu-ti misca limba, atunci cand il citesti zorindu-te la capat sa ajungi

Noi trebuie sa-l strangem la un loc si sa-l citim

Si daca l-am citit, sa-l citim iarasi

Caci Noua ne este lasat sa-l facem pe inteles

Ba nu! Voi iubiti degraba-trecatoarea

si dati la spate Viata de Apoi

In Ziua aceea, vor fi chipuri luminate

catre Domnul lor cautand

In Ziua aceea, vor fi chipuri intunecate

la ce le va face zdrobitoarea de coaste, cugetand

Ba nu! Cand sufletul va sta sa iasa

Cand omul isi da seama ca desprinderea este aproape

si picioarele i se vor strange unul intr-altul

in Ziua aceea, catre Domnul tau vei fi manat

El nu a crezut si nici nu s-a rugat

ci a hulit si spatele a intors

apoi tantos la ai sai a mers

Vai tie! Vai

Si iarasi: Vai tie! Vai

Socoate omul oare ca va fi lasat de izbeliste

N-a fost el oare o picatura de samanta lepadata

iar apoi un cheag de sange? Dumnezeu l-a creat si l-a cizelat

apoi din el o pereche a facut: barbat si femeie

Oare Cel ce a facut aceasta n-ar avea putinta sa daruiasca mortilor viata