Verse 1 — Surah Ta-Ha 20:1
Verse 2 — Surah Ta-Ha 20:2
Noi nu þi-am pogorat Coranul pentru ca tu sa fii nefericit
Verse 3 — Surah Ta-Ha 20:3
Ci ca o vestire pentru acela care se teme [de Allah]
Verse 4 — Surah Ta-Ha 20:4
[ªi ca] o revelaþie de la Acela care a creat pamantul ºi cerurile cele inalte
Verse 5 — Surah Ta-Ha 20:5
Cel Milostiv care s-a aºezat pe Tron
Verse 6 — Surah Ta-Ha 20:6
Ale Lui sunt cele din ceruri ºi cele de pre pamant, precum ºi cele care se afla intre cele doua ºi sub þarana
Verse 7 — Surah Ta-Ha 20:7
ªi daca tu rosteºti vorbele cu glas tare, El ºtie, [neindoielnic], tainaºi ceea ce este chiar ºi mai ascuns
Verse 8 — Surah Ta-Ha 20:8
Allah! Nu exista alta divinitate in afara de El! Ale Lui sunt numele cele mai frumoase
Verse 9 — Surah Ta-Ha 20:9
Oare ai aflat tu istoria lui Moise
Verse 10 — Surah Ta-Ha 20:10
Cand a vazut el un foc ºi a zis catre familia lui: „Ramaneþi [aici]! Eu vad un foc! Poate ca o sa va aduc un taciune de la el sau voi aflala foc calauzire!”
Verse 11 — Surah Ta-Ha 20:11
ªi cand a ajuns la el , a fost el strigat: „O, Moise
Verse 12 — Surah Ta-Ha 20:12
Eu sunt Stapanul tau! Scoate-þi incalþarile tale, caci tu te afli in valea cea sfanta, Tuwa
Verse 13 — Surah Ta-Ha 20:13
Eu te-am ales , deci asculta la ceea ce þi se reveleaza
Verse 14 — Surah Ta-Ha 20:14
Eu sunt Allah ºi nu exista alta divinitatea in afara de Mine! Aºadar, venereaza-Ma ºi implineºte Rugaciunea [As-Salat], pentru pomenirea Mea
Verse 15 — Surah Ta-Ha 20:15
Ceasul va sosi - de-abia il mai þin ascuns - pentru ca fiecare suflet sa fie rasplatit dupa cum se osteneºte
Verse 16 — Surah Ta-Ha 20:16
ªi sa nu te abata de la el acela care nu crede in el ºi urmeaza poftei sale, pentru ca sa nu pieri
Verse 17 — Surah Ta-Ha 20:17
Dar ce este aceea din [mana ta] dreapta, Moise?”
Verse 18 — Surah Ta-Ha 20:18
A raspuns el : „Acesta este toiagul meu, pe care ma sprijin ºi cucare scutur frunze pentru oile mele ºi de la care mai am ºi alte foloase”
Verse 19 — Surah Ta-Ha 20:19
A zis : „Arunca-l, Moise!”
Verse 20 — Surah Ta-Ha 20:20
L-a aruncat ºi iata-l [preschimbat intr-] un ºarpe ce se tara
Verse 21 — Surah Ta-Ha 20:21
A zis : „Ia-l, fara sa te temi, caci Noi il vom readuce la prima sa stare
Verse 22 — Surah Ta-Ha 20:22
ªi strange mana ta la subsuoara! Ea va ieºi alba, fara nici o vatamare – o alta minune
Verse 23 — Surah Ta-Ha 20:23
Pentru ca sa-þi aratam [ºi altele] din minunile Noastre cele mai mari
Verse 24 — Surah Ta-Ha 20:24
ªi purcede tu catre Faraon, caci el intrece orice masura!”
Verse 25 — Surah Ta-Ha 20:25
A zis : „Doamne, deschide-mi mie pieptul
Verse 26 — Surah Ta-Ha 20:26
ªi uºureaza-mi mie lucrul [ce trebuie sa-l implinesc]
Verse 27 — Surah Ta-Ha 20:27
ªi dezleaga-mi nodul limbii mele
Verse 28 — Surah Ta-Ha 20:28
Pentru ca ei sa priceapa vorbele mele
Verse 29 — Surah Ta-Ha 20:29
ªi da-mi mie un sfetnic din familia mea
Verse 30 — Surah Ta-Ha 20:30
Pe Aaron, fratele meu
Verse 31 — Surah Ta-Ha 20:31
Sporind prin el forþa mea
Verse 32 — Surah Ta-Ha 20:32
ªi fa-l pe el partaº la lucrul meu
Verse 33 — Surah Ta-Ha 20:33
Pentru ca noi sa Te laudam mereu
Verse 34 — Surah Ta-Ha 20:34
ªi sa Te pomenim mereu
Verse 35 — Surah Ta-Ha 20:35
Iar Tu intotdeauna ne-ai vazut pe noi, [ºtiind astfel tot ceea ce noi facem]!”
Verse 36 — Surah Ta-Ha 20:36
A zis : „Cererea ta a fost implinita, Moise
Verse 37 — Surah Ta-Ha 20:37
ªi Noi þi-am mai daruit graþia Noastra ºi alta data
Verse 38 — Surah Ta-Ha 20:38
Cand i-am revelat mamei tale ceea ce a fost revelat
Verse 39 — Surah Ta-Ha 20:39
„Aºeaza-l pe el intr-un sicriaº ºi arunca-l pe el in valuri, pentru ca apoi apa fluviului sa-l arunce la mal, de unde il va lua un duºman al Meu ºi duºman al lui!” ªi am pogorat asupra ta dragostea
Verse 40 — Surah Ta-Ha 20:40
ªi iata cum sora ta mergea, [urmandu-te], ºi a zis ea: „Sa va arat eu pe cineva care sa-l intreþina ºi sa-l creasca?” ªi te-am inapoiat Noi mamei tale, pentru ca ea s&atild
Verse 41 — Surah Ta-Ha 20:41
ªi te-am ales Eu pentru [slujirea] Mea
Verse 42 — Surah Ta-Ha 20:42
Pleaca tu impreuna cu fratele tau, cu minunile Mele, ºi sa nu incetaþi sa Ma pomeniþi pe Mine
Verse 43 — Surah Ta-Ha 20:43
Duceþi-va la Faraon , caci el a intrecut orice masura
Verse 44 — Surah Ta-Ha 20:44
ªi spuneþi-i lui vorbe blande! Poate ca el iºi va aduce aminte sau se va teme!”
Verse 45 — Surah Ta-Ha 20:45
Au zis ei : „Doamne, ne e frica sa nu ne pedepseasca degrabaºi sa nu intreaca masura”
Verse 46 — Surah Ta-Ha 20:46
A zis : „Nu va fie frica! Eu sunt langa voi. Aud ºi vad
Verse 47 — Surah Ta-Ha 20:47
Deci mergeþi la el ºi ziceþi: “Noi suntem solii Domnului tau. Trimite-i pe fiii lui Israel impreuna cu noi ºi nu-i mai chinui! Venimla tine cu un semn de la Domnul tau. Pacea asupra aceluia
Verse 48 — Surah Ta-Ha 20:48
Ni s-a revelat noua ca osanda este pentru acela care tagaduieºte credinþa ºi ii intoarce spatele”
Verse 49 — Surah Ta-Ha 20:49
Atunci a zis : „ªi cine este Domnul vostru, Moise?”
Verse 50 — Surah Ta-Ha 20:50
I-a raspuns el : „Domnul nostru este acela care a dat fiecaruia firea sa ºi apoi l-a calauzit”
Verse 51 — Surah Ta-Ha 20:51
Atunci l-a intrebat : „ªi ce spui despre neamurile cele vechi?”
Verse 52 — Surah Ta-Ha 20:52
I-a raspuns : „ªtiinþa despre ele se afla la Domnul meu intr-o carte . Domnul meu nu greºeºte ºi nu uita
Verse 53 — Surah Ta-Ha 20:53
El este acela care v-a facut pamantul ca leagan ºi v-a facut voua pe el drumuri ºi a pogorat apa din cer." ªi prin ea am facut sa rasara soiuri de felurite plante
Verse 54 — Surah Ta-Ha 20:54
Mancaþi ºi lasaþi sa pasca vitele voastre! Intru aceasta sunt semne pentru cei daruiþi cu minte
Verse 55 — Surah Ta-Ha 20:55
Din el v-am creat , in el va vom intoarce ºi din el va vom scoate inca o data”
Verse 56 — Surah Ta-Ha 20:56
ªi i-am aratat Noi toate semnele Noastre, insa el le-a tagaduitºi nu a voit [sa creada]
Verse 57 — Surah Ta-Ha 20:57
ªi a zis el : „Ai venit la noi ca sa ne scoþi din pamantul nostru cu vrajile tale, Moise
Verse 58 — Surah Ta-Ha 20:58
Iþi vom aduce ºi noi vraji asemenea lor. Deci hotaraºte intre noi ºitine o intalnire de la care sa nu lipsim nici noi, nici tu, intr-un locconvenabil!”
Verse 59 — Surah Ta-Ha 20:59
A zis : „Intalnirea cu voi va fi in ziua de sarbatoare ºi lumea sa se adune dimineaþa!”
Verse 60 — Surah Ta-Ha 20:60
ªi a plecat Faraon, a adunat vicleºugul sau ºi apoi s-a intors [la intalnire]
Verse 61 — Surah Ta-Ha 20:61
Le-a zis Moise: „Vai voua! Nu nascociþi minciuna impotriva lui Allah, caci va va nimici cu pedeapsa Lui! Iar aceia care vor nascoci, vor pierde!”
Verse 62 — Surah Ta-Ha 20:62
ªi au discutat ei intre ei despre lucrul lor, dar au þinut aceasta intr-ascuns
Verse 63 — Surah Ta-Ha 20:63
Apoi au zis ei : „Aceºtia sunt doi vrajitori care voiesc sa vaalunge din pamantul vostru cu farmecele lor ºi sa va ia randuialavoastra cea desavarºita
Verse 64 — Surah Ta-Ha 20:64
Adunaþi-va, aºadar, vicleºugul vostru ºi veniþi intr-un singur rand, caci astazi va izbandi acela care va fi deasupra!”
Verse 65 — Surah Ta-Ha 20:65
Apoi au zis : „O, Moise, arunci tu [primul, toiagul tau] sau vomfi noi primii care arunca?”
Verse 66 — Surah Ta-Ha 20:66
El a zis: „Ba aruncaþi voi!” ªi i s-a parut lui ca funiile ºi toiegele lor se tarasc in urma vrajii lor
Verse 67 — Surah Ta-Ha 20:67
ªi Moise a simþit oarecare teama in sufletul sau
Verse 68 — Surah Ta-Ha 20:68
Atunci i-am zis Noi: „Nu te teme, caci tu vei fi deasupra
Verse 69 — Surah Ta-Ha 20:69
Arunca ce ai in dreapta ta ºi aceasta va inghiþi ce au facut ei, caci ei au facut doar vicleºug de vrajitor, iar vrajitorul nu va izbandi, oriunde ar fi el!”
Verse 70 — Surah Ta-Ha 20:70
ªi vrajitorii s-au aruncat, prosternandu-se, ºi au zis: „Noi credem in Domnul lui Aaron ºi Moise!”
Verse 71 — Surah Ta-Ha 20:71
A zis : „Credeþi in el inainte ca eu sa va ingadui? El este mai marele vostru, care v-a invaþat vrajitoria! Eu va voi taia mainile ºi picioarele voastre in cruciº ºi
Verse 72 — Surah Ta-Ha 20:72
Au zis ei: „Noi nu te putem þine mai presus decat dovezilelimpezi care ne-au venit ºi decat Cel care ne-a creat! Hotaraºte ceea ce vrei sa hotaraºti, dar tu nu vei hotari
Verse 73 — Surah Ta-Ha 20:73
Noi credem in Domnul nostru, pentru ca El sa ne ierte pacatelenoastre ºi vrajitoria la care ne-ai nevoit!” Iar Allah este mai bun [la rasplata] ºi mai statornic [la pedeapsa]
Verse 74 — Surah Ta-Ha 20:74
Cel ce vine nelegiuit la Domnul sau, acela va avea parte deGheena, in care el nici nu va muri, dar nici nu va trai
Verse 75 — Surah Ta-Ha 20:75
Iar aceia care vin la El credincioºi ºi care au savarºit fapte bune, aceia vor avea treptele cele mai inalte
Verse 76 — Surah Ta-Ha 20:76
Gradinile Edenului, pe sub care curg paraie. Veºnic vor avea ei salaº in ele, caci aceasta este rasplata acelora care s-au curaþit”
Verse 77 — Surah Ta-Ha 20:77
I-am revelat Noi lui Moise: „Purcede noaptea cu robii Mei ºi croieºte-le lor un drum uscat prin mare! Nu-þi fie teama ca vei fi ajuns din urma ºi nu-þi fie frica!”
Verse 78 — Surah Ta-Ha 20:78
ªi a pornit Faraon pe urma lor cu oºtenii sai, dar marea i-a cuprins pe ei ºi i-a acoperit cu totul
Verse 79 — Surah Ta-Ha 20:79
Insa Faraon a dus poporul sau in ratacire ºi nu l-a calauzit pe drumul cel bun
Verse 80 — Surah Ta-Ha 20:80
O, fii ai lui Israel, Noi v-am mantuit de vrajmaºul vostru ºi v-amoranduit voua intalnire la coasta cea din dreapta a Muntelui! ªi am pogorat asupra voastra mana ºi prepeliþele
Verse 81 — Surah Ta-Ha 20:81
„Mancaþi din bunataþile cu care v-am inzestrat, insa nu intreceþimasura intru aceasta, ca sa nu va loveasca mania Mea, caci, cel pe care-l loveºte mania Mea, este pierdut
Verse 82 — Surah Ta-Ha 20:82
Eu sunt iertator cu acela care se caieºte , crede ºi implineºte fapte bune ºi apoi se lasa calauzit pe calea cea buna”
Verse 83 — Surah Ta-Ha 20:83
„ªi de ce te-ai grabit [sa te indepartezi] de neamul tau, Moise?”
Verse 84 — Surah Ta-Ha 20:84
A zis : „Ei sunt pe urmele mele ºi eu am grabit spre Tine, Doamne, pentru ca sa fii mulþumit”
Verse 85 — Surah Ta-Ha 20:85
A zis : „Noi am pus neamul tau la incercare, dupa tine , ºiAs-Samiri l-a dus pe el in ratacire”
Verse 86 — Surah Ta-Ha 20:86
Atunci s-a intors Moise la neamul sau, manios ºi mahnit, ºi a zis:„O, neam al meu! Nu v-a facut Domnul vostru frumoasa fagaduire ?Legamantul a fost prea lung pentru voi sau aþi vrut s&ati
Verse 87 — Surah Ta-Ha 20:87
Ei au zis: „Noi nu am calcat fagaduinþa data þie cu voia noastra ,insa noi am fost incarcaþi cu sarcini de podoabe ale neamului [luiFaraon] ºi le-am aruncat noi [in]
Verse 88 — Surah Ta-Ha 20:88
ªi le-a scos lor un viþel - un corp [neinsufleþit] cu muget - ºi ei au zis : „Acesta este Domnul vostru ºi Domnul lui Moise, insa el l-a uitat”
Verse 89 — Surah Ta-Ha 20:89
Oare n-au vazut ei ca el nu le raspundea cu nici o vorba ºi ca el nu avea putere sa le faca lor un rau sau sa le fie spre folos
Verse 90 — Surah Ta-Ha 20:90
ªi le zisese ºi Aaron mai inainte : „O, neam al meu! Voi aþi fost numai ispitiþi prin aceasta! Insa Domnul vostru cu adevarat este Cel Milostiv. Aºadar, ur maþi-ma ºi ascultaþi de por
Verse 91 — Surah Ta-Ha 20:91
Dar ei au raspuns: „Vom ramane adoratori ai lui pana ce se va intoarce Moise la noi”
Verse 92 — Surah Ta-Ha 20:92
A zis , atunci: „Ce te-a impiedicat, Aaron, cand i-ai vazut ca ei se duc in ratacire
Verse 93 — Surah Ta-Ha 20:93
Sa vii dupa mine? Te-ai razvratit ºi tu impotriva poruncii mele?!”
Verse 94 — Surah Ta-Ha 20:94
A zis : „O, fiu al mamei mele! Nu ma apuca nici de barba, nici de [parul din] cap! Mie mi-a fost teama sa nu zici: Tu i-ai dezbinat pe fiii lui Israel ºi nu ai aºteptat porunca mea! ”
Verse 95 — Surah Ta-Ha 20:95
A zis : „ªi care a fost socoteala ta, o, As-Samiri?”
Verse 96 — Surah Ta-Ha 20:96
A raspuns : „Eu am vazut ceea ce ei nu au vazut: am luat o mana [de þarana] de pe urma trimisului ºi am aruncat-o [in foc]. Aºa mi-a spus sufletul meu”
Verse 97 — Surah Ta-Ha 20:97
A zis : „Du-te! In aceasta viaþa vei spune tu [la toata lumea]:„Nu ma atingeþi !” ªi vei avea tu o intalnire de la care nu vei putea lipsi . ªi priveºte la Domnul tau, caruia i-a
Verse 98 — Surah Ta-Ha 20:98
Ci Domnul vostru este numai Allah, afara de care nu exista alta divinitate. Iar El le cuprinde pe toate cu ºtiinþa
Verse 99 — Surah Ta-Ha 20:99
Astfel iþi povestim Noi istorisiri despre cele care au trecut ºi iþi dam Noi þie o pomenire din partea Noastra
Verse 100 — Surah Ta-Ha 20:100
Iar aceia care se indeparteaza de el [Coran] vor purta in ZiuaInvierii o povara
Verse 101 — Surah Ta-Ha 20:101
ªi veºnic vor fi ei intr-aceasta . ªi ce grea povara vor avea eiin Ziua Invierii
Verse 102 — Surah Ta-Ha 20:102
Ziua in care se va sufla in trambiþa ºi-i vom aduna pe cei nelegiuiþi, invineþiþi
Verse 103 — Surah Ta-Ha 20:103
ªi ei vor ºuºoti intre ei: „Voi nu aþi zabovit decat zece [zile]”
Verse 104 — Surah Ta-Ha 20:104
Noi ºtim mai bine ceea ce spun ei, cand va zice cel cu purtarea cea mai aleasa dintre ei: “Voi nu aþi zabovit decat o zi!”
Verse 105 — Surah Ta-Ha 20:105
Te intreaba despre munþi. Spune : "Domnul meu ii va face praf, risipindu-i
Verse 106 — Surah Ta-Ha 20:106
ªi ii va lasa ca pe un ºes neted
Verse 107 — Surah Ta-Ha 20:107
In care nu vei vedea ridicatura sau adancitura
Verse 108 — Surah Ta-Ha 20:108
In Ziua aceea il vor urma pe cel care cheama, fara abatere , iar glasurile vor cobori smerite inaintea Celui Milostiv [Ar-Rahman] ºi nu vei auzi decat o ºoapta
Verse 109 — Surah Ta-Ha 20:109
In Ziua aceea nu va fi de folos mijlocirea, decat de la acela caruia Cel Milostiv [Ar-Rahman] ii va ingadui ºi a carui vorba o va gasiplacuta
Verse 110 — Surah Ta-Ha 20:110
El ºtie ceea ce se afla in faþa lor ºi ceea ce se afla in urma lor, in vreme ce ei nu-L cuprind cu ºtiinþa
Verse 111 — Surah Ta-Ha 20:111
Feþele se vor pleca umilite in faþa Celui Veºnic Viu [ºi]Atotputernic [Al-Hayy, Al-Qayyum] ºi nefericit va fi acela care vapurta o nedreptate
Verse 112 — Surah Ta-Ha 20:112
Dar acela care savarºeºte fapte bune ºi este dreptcredincios nu are a se teme de nedreptate sau de oprimare
Verse 113 — Surah Ta-Ha 20:113
Astfel l-am pogorat Noi: un Coran in [limba] araba. ªi am desluºit in el ameninþarile , pentru ca sa fie ei cu teama ºi pentru ca sa le trezeasca lor amintirea
Verse 114 — Surah Ta-Ha 20:114
ªi mai presus [de toate] este Allah - Regele, Adevarul[Al-Malik, al-Haqq]! Nu te grabi cu [recitarea] Coranului mai inaintede a þi se incheia revelarea lui! ªi spune: „Doamne, sporeºte-mi mieºtiin
Verse 115 — Surah Ta-Ha 20:115
Noi am incheiat un legamant cu Adam mai inainte , insa el l-a uitat ºi Noi nu am aflat in el tarie
Verse 116 — Surah Ta-Ha 20:116
ªi cand Noi le-am zis ingerilor: „Prosternaþi-va dinaintea luiAdam! ”, s-au prosternat ei, afara de Iblis, care s-a impotrivit
Verse 117 — Surah Ta-Ha 20:117
Atunci am zis Noi: „O, Adam, acesta va este vrajmaº þie ºi soaþei tale. [Fiþi cu grija] sa nu va scoata pe voi din Rai ºi sa fii tu nefericit
Verse 118 — Surah Ta-Ha 20:118
El este pentru tine; pentru ca sa nu-þi fie foame in el ºi sa nu fii gol
Verse 119 — Surah Ta-Ha 20:119
Pentru ca sa nu-þi fie þie sete in el ºi sa nu te loveasca dogoarea soarelui”
Verse 120 — Surah Ta-Ha 20:120
ªi l-a ispitit pe el ªeitan, zicandu-i: „O, Adam, vrei tu sa-þi arat pomul veºniciei ºi imparaþia care nu piere?”
Verse 121 — Surah Ta-Ha 20:121
ªi au mancat ei doi din el ºi li s-a aratat goliciunea lor ºi auinceput sa coasa, pentru a se acoperi, frunze din Rai. Adam s-a revoltat, aºadar, impotriva Domnului sau ºi a a
Verse 122 — Surah Ta-Ha 20:122
Apoi l-a ales pe el Domnul sau, l-a iertat pe el ºi l-a calauzit
Verse 123 — Surah Ta-Ha 20:123
El a zis : „Coboraþi amandoi din el [din Paradis]! Va veþi fi toþi duºmani unul altuia ! Apoi, daca va mai veni la voi o calauzire dinpartea Mea , acela care va urma calea Mea cea dreapta
Verse 124 — Surah Ta-Ha 20:124
Insa acela care se va indeparta de la Pomenirea Mea va avea parte de o viaþa grea ºi in Ziua Invierii il vom aduce pe el orb laadunare
Verse 125 — Surah Ta-Ha 20:125
El va zice: „Doamne, de ce m-ai adus pe mine orb, la adunare, dupa ce mai inainte am fost eu bine-vazator? ”
Verse 126 — Surah Ta-Ha 20:126
Ii va zice lui : „Aºa cum versetele Noastre au venit la tine, iar tu le-ai uitat, aºa ºi tu eºti astazi uitat!”
Verse 127 — Surah Ta-Ha 20:127
Astfel il rasplatim Noi pe cel care intrece masura ºi nu crede in semnele Domnului sau, iar osanda din Lumea de Apoi va fi mai aspraºi mai indelungata
Verse 128 — Surah Ta-Ha 20:128
Oare nu le foloseºte lor spre buna calauzire cate neamuri au fost nimicite mai inainte de ei, in ale caror case merg ei [acum]? Intru aceasta sunt semne pentru cei care au minte
Verse 129 — Surah Ta-Ha 20:129
ªi de n-ar fi fost un cuvant de la Domnul tau mai inainte,[pedeapsa] ar fi venit numaidecat, dar este un termen deja hotarat
Verse 130 — Surah Ta-Ha 20:130
Rabda ceea ce ei spun ºi inalþa lauda Domnului tau; inaintede rasaritul soarelui, inainte de asfinþitul lui ºi in ceasurile nopþii lauda-L, ºi la capetele zilei
Verse 131 — Surah Ta-Ha 20:131
ªi nu privi indelung la ceea ce Noi am dat ca placere trecatoare unora dintre ei ºi ca stralucire a vieþii din aceasta lume, pentru a-i incerca pe ei prin aceasta! Ceea ce Allah iþi da va fi mai bu
Verse 132 — Surah Ta-Ha 20:132
ªi porunceºte neamului tau Rugaciunea [As-Salat] ºi fii statornic in ea! Noi nu-þi cerem caºtig, fiindca Noi iþi dam caºtig þie, iar urmarea buna este a evlaviei
Verse 133 — Surah Ta-Ha 20:133
ªi zic ei: „De ce nu ne aduce el un semn de la Domnul sau?” Dar oare nu a venit la ei dovada limpede care se afla in scripturile de mai inainte de el
Verse 134 — Surah Ta-Ha 20:134
Dar daca Noi i-am fi nimicit printr-o pedeapsa mai inainte de el , atunci ar fi zis ei: „Doamne, de ce nu ne-ai trimis Tu un Profet, ca sa fi putut urma semnele inainte ca noi sa fi fost umiliþi ºi loviþi de
Verse 135 — Surah Ta-Ha 20:135
Spune : „Fiecare este in aºteptare. Deci aºteptaþi ºi voi! ªi veþi ºti voi cine sunt cei care se afla pe drumul cel drept ºi cine a fost bine calauzit”