Romanian - Chapter 44 - Ad-Dukhan

Ha. Mim

Pe Cartea cea desluşită

Noi am pogorât-o într-o noapte binecuvântată. Noi suntem Cei care predicăm

În noaptea aceea, va fi lămurită fiece Poruncă înţeleaptă

Cu Poruncă de la Noi, o vom trimite

ca milostivenie de la Domnul tău. El este Auzitorul, Ştiutorul

El este Domnul cerurilor şi al pământului şi a ceea ce se află între ele. Dacă credeţi cu tărie

Nu este dumnezeu afară de El. El dăruieşte viaţa. El dăruieşte moartea. El este Domnul vostru şi Domnul strămoşilor voştri dintâi

Ei stau însă la îndoială, jucându-se

Pândeşte Ziua când cerul va aduce un fum gros

care va învălui oamenii: aceasta este o osândă dureroasă

“Domnul nostru! Îndepărtează de la noi osânda, căci noi suntem credincioşi!”

Cum de au amintirea? Un profet cu vorba limpede a venit la ei

Ei i-au întors însă spatele, spunând: “Este un însemnat, un îndrăcit!”

Vom îndepărta osânda puţin, însă voi vă veţi întoarce (la ce aţi fost)

În Ziua când îi vom zdrobi de tot, atunci ne vom răzbuna

Înaintea lor, Noi am pus la încercare poporul lui Faraon şi a venit la ei un trimis cinstit

“Aduceţi la mine pe robii lui Dumnezeu! Eu vă sunt vouă trimis vrednic de încredere

Nu vă ridicaţi împotriva lui Dumnezeu! Eu vin la voi cu o împuternicire desluşită

Eu caut izbăvire la Domnul meu şi Domnul vostru ca voi să nu mă ucideţi cu pietre

Lăsaţi-mă singur, dacă nu aveţi încredere în mine.”

El îl chemă pe Domnul său: “Aceşti oameni sunt nelegiuiţi.”

“Pleacă cu robii Mei noaptea! Veţi fi urmăriţi

Lasă marea să se despice! Ei vor fi o oştire înecată”

Câte grădini şi izvoare au părăsit

şi plăceri în care se desfătau

Aceasta, căci Noi am lăsat aceste bunuri moştenire unui alt popor

N-au plâns după ei nici cerul, nici pământul şi nici nu au fost aşteptaţi

Noi i-am mântuit pe fiii lui Israel de osânda umilitoare

de Faraon care era trufaş peste măsură

Noi cu ştiinţă i-am ales dintre lumi

Le-am adus semne cu o dovadă vădită

Aceşti oameni spuneau

“Nu este decât moartea noastră dintâi, iar după aceea nu vom mai fi sculaţi

Aduceţi-i pe taţii noştri, dacă spuneţi adevărul!”

Oare sunt ei mai buni decât poporul lui Tubba’ ori decât cei dinaintea lor pe care i-am nimicit fiindcă erau nelegiuiţi

Noi nu am creat în joacă nici cerurile, nici pământul şi nici ceea ce se află între ele

Noi le-am creat întru Adevăr, însă cei mai mulţi nu ştiu

Ziua Cumpenei va fi sorocul adunării tuturor

ziua când nimeni nu va putea oblădui pe nimeni şi când oamenii nu vor mai fi ajutaţi

afară de cei pe care Dumnezeu îi va milui. El este Puternicul, Milostivul

Copacul Zaqqum

este hrana păcătosului

ce îi va fierbe în pântece precum argintul topit

precum apa clocotindă

“Luaţi-l şi târâţi-l în fundul Iadului

Turnaţi-i pe cap, ca osândă, apă clocotindă...”

“Gustă! Tu eşti puternicul, mărinimosul!?”

Aceasta este cea de care vă îndoiaţi

Cei temători vor sta într-un loc tihnit

în grădini, la izvoare

Vor fi înveşmântaţi în mătase şi brocart şi aşezaţi faţă în faţă

Noi le vom dărui drept soţii hurii cu ochii mari

Acolo, vor cere în tihnă fructe de tot soiul

Ei nu vor mai gusta moartea, după moartea lor dintâi, căci Dumnezeu i-a ferit de osânda Iadului

Har Domnului tău! Aceasta este fericirea cea mare

Noi l-am făcut lesne de înţeles în limba ta. Poate îşi vor aminti

Pândeşte-i, căci şi ei te pândesc pe tine