[2] Aceasta este cartea cea mai presus de orice indoiala, calauzire celor tematori
[3] celor care cred in Taina, celor care isi savarsesc rugaciunea, celor care dau milostenie din ceea ce le-am daruit
[4] celor care cred in ceea ce a fost pogorat asupra ta, in ceea ce a fost pogorat inaintea ta si care cred in Viata de Apoi
[5] Acestia merg dupa calauzirea Domnului lor, acestia sunt cei fericiti
[6] Cei care tagaduiesc, fie ca-i previi, fie ca nu-i previi, tot nu vor crede
[7] Dumnezeu le-a pecetluit inimile si auzul, iar peste priviri le-a pus un voal. Ei, de o osanda cumplita, vor avea parte
[8] Unii oameni spun: “Noi credem in Dumnezeu si in Ziua de Apoi.” Totusi ei nu sunt credinciosi
[9] Ei cauta sa-l insele pe Dumnezeu si pe cei credinciosi, insa nu se inseala decat pe ei insisi, fara a-si da seama
[10] In inima au boala, iar Dumnezeu le mareste boala. Ei, de o osanda dureroasa, vor avea parte pentru ceea ce socoteau minciuna
[11] Cand li se spune: “Nu semanati stricaciunea pe pamant!”, ei spun: “Noi suntem doar indreptatorii!”
[12] Ba nu! Ei sunt cei care seamana stricaciune, insa nu-si dau seama
[13] Cand li se spune: “Credeti cum crede tot omul”, ei spun: “Sa credem precum cred neghiobii?” Oare nu sunt ei cei neghiobi, si totusi nu o stiu
[14] Cand se intalnesc cu credinciosii, spun: “Noi credem!”, insa cand raman singuri cu diavolii lor, spun: “Noi suntem cu voi, doar ne batem joc!”
[15] Dumnezeu isi bate joc de ei, lasandu-i sa mearga orbeste in ticalosia lor
[16] Ei sunt cei care au cumparat ratacirea cu pretul calauzirii. Negotul lor nu este in castig, caci ei nu sunt calauziti
[17] Ei sunt asemenea celor care aprind un foc, iar cand focul lumineaza cele dimprejurul lor, Dumnezeu le ia lumina, lasandu-i in intunecimi, iar ei nu mai vad nimic
[18] Surzi, muti, orbi, ei nu se vor intoarce catre Dumnezeu
[19] Ori sunt ca sub un nor de pe cer, cu intunecimi, tunete si fulgere. Urechile si le astupa la auzul trasnetelor de frica mortii. Dumnezeu, de pretutindeni, ii invaluie pe tagaduitori
[20] Fulgerul mai ca le ia vederea. Cand fulgerul lumineaza, ei merg la lumina lui, insa cand se intuneca asupra lor, se opresc. Daca Dumnezeu ar vrea, le-ar lua auzul si vazul. Dumnezeu este Atotputernic
[21] Oameni! Inchinati-va Domnului vostru care v-a facut pe voi si pe cei dinaintea voastra. Poate va veti teme
[22] Pamantul voua vi l-a facut covor, iar cerul baldachin. El trimite apa din ceruri si da la iveala roadele pentru traiul vostru. Nu-i faceti lui Dumnezeu semeni, de vreme ce stiti
[23] Daca va indoiti de ceea ce am pogorat asupra robului Nostru, aduceti-ne o sura care sa fie deopotriva cu aceasta! Chemati-va martorii, altii decat Dumnezeu, daca spuneti adevarul
[24] Daca nu o faceti — si nu o veti face — temeti-va de Focul cel mare care mistuie oameni si pietre, gata pregatit pentru cei tagaduitori
[25] Vesteste-le celor care cred si savarsesc fapte bune ca vor avea parte de gradini pe sub care curg rauri. De cate ori le va fi daruit din ele un fruct, ei vor spune: “Iata ceea ce ni s-a daruit si mai inainte”, caci fructe asemenea le vor mai fi fost date. In ele vor avea sotii neprihanite si acolo vor vesnici
[26] Dumnezeu nu se rusineaza sa dea drept pilda un tantar ori ceva la fel de bicisnic. Cei care cred stiu ca acesta este Adevarul de la Domnul lor, insa cei care tagaduiesc spun: “Ce a vrut Dumnezeu cu aceasta pilda?” El cu aceasta pe multi ii rataceste, pe multi ii calauzeste, insa nu-i rataceste decat pe cei stricati
[27] Cei care incalca legamantul incheiat cu Dumnezeu, cei care rup legaturile pe care Dumnezeu le-a poruncit sa le pazeasca, cei care seamana stricaciune pe pamant, aceia sunt pierduti
[28] Cum de Il tagaduiti pe Dumnezeu? Cand morti ati fost, iar El viata v-a dat? Si iarasi va va da moartea si iarasi va va invia. Si la El va veti intoarce
[29] El este Cel ce v-a facut voua totul pe pamant, apoi s-a intors catre cer si l-a randuit in sapte tarii. El este Atoatestiutorul
[30] Cand Domnul tau spuse ingerilor: “Vreau sa-mi fac un loctiitor pe pamant”, ei au raspuns: “Vrei sa faci un loctiitor care sa-i zadarniceasca rostul si sa risipeasca suvoaie de sange, in vreme ce noi Te preamarim cu laude si Te preasfintim?! Atunci, El spuse: “Eu stiu ceea ce voi nu stiti.”
[31] El l-a invatat pe Adam toate numele fapturilor, apoi le-a infatisat ingerilor, spunand: “Dati-mi de stire numele acestora, daca spuneti adevarul!”
[32] Ei au spus: “Marire Tie! Noi nu avem stiinta decat de ceea ce Tu ne-ai invatat, caci Tu esti Stiutorul, Inteleptul.”
[33] El spuse: “Adame, da-le de stire numele lor!” Dupa ce Adam le-a dat de stire numele lor, Domnul spuse: “Nu v-am spus ca Eu cunosc Taina cerurilor si a pamantului, ca Eu cunosc ceea ce aratati si ceea ce ascundeti?”
[34] Cand Noi am spus ingerilor: “Prosternati-va inaintea lui Adam!”, ei s-au prosternat, afara de Iblis, care a refuzat cu trufie, caci era dintre cei tagaduitori
[35] Noi am spus: “Adame, locuieste tu cu soata ta in Gradina, mancati din roadele sale dupa pofta, insa nu va apropiati de acest pom, caci, altminterea, veti fi dintre cei nedrepti.”
[36] Diavolul insa i-a dus in ispita si i-a izgonit de acolo. Noi le-am spus: “Coborati si vrajmasi sa fiti unul altuia! Pe pamant, veti avea adapost si cele de trebuinta!”
[37] Adam a primit cuvintele Domnului sau si s-a intors catre El caindu-se, caci Dumnezeu este De-cainta-primitorul, Milostivul
[38] Noi am spus: “Coborati cu totii! Calauzire va va veni de la Mine.” Nici teama si nici mahnire nu vor cunoaste cei care vor urma calauzirea Mea
[39] Cei care tagaduiesc si socot minciuni semnele Noastre, ai Focului vor fi si acolo vor vesnici
[40] Voi, fii ai lui Israel! Amintiti-va de harul Meu cu care v-am coplesit! Paziti legamantul Meu, caci si Eu pazesc legamantul vostru! Temeti-va de Mine
[41] Credeti in ceea ce am pogorat, intarind ceea ce voi primiserati! Nu fiti voi cei dintai care nu cred! Nu-mi vindeti semnele pe pret marunt! Temeti-va de Mine
[42] Nu invesmantati Adevarul in desertaciune! Nu ascundeti Adevarul, de vreme ce-l stiti
[43] Savarsiti-va rugaciunea, dati milostenie! Ingenunchiati alaturi de cei care ingenunche
[44] Voi porunciti oamenilor cuviosie, pe cand voi insiva o dati uitarii? Cititi Cartea! Chiar nu pricepeti
[45] Cereti ajutor cu rabdare si prin rugaciune! Este greu, insa nu si pentru cei smeriti
[46] care stiu ca il vor intalni pe Domnul lor si ca la El se vor intoarce
[47] Voi, fii ai lui Israel! Amintiti-va de harul Meu cu care v-am coplesit, caci Eu v-am ales pe voi inaintea lumilor
[48] Temeti-va de Ziua cand nici un suflet nu va fi rasplatit pentru altul, cand nici o mijlocire nu va fi ingaduita, cand nici o rascumparare nu va fi primita, cand nimeni nu va fi ajutat
[49] Noi v-am mantuit de neamul lui Faraon care va supunea la cea mai rea osanda: ii injunghia pe fiii vostri si le cruta pe fiicele voastre. Aceasta v-a fost voua, de la Domnul vostru, o cumplita incercare
[50] Noi am despicat marea si v-am mantuit, apoi am inecat neamul lui Faraon sub privirile voastre
[51] Noi am facut un legamant cu Moise vreme de patruzeci de nopti, insa, dupa plecarea lui, voi ati ales vitelul si ati fost nedrepti
[52] Si Noi v-am iertat voua. Poate veti multumi
[53] Noi i-am daruit lui Moise Cartea si Legea. Poate va veti lasa calauziti
[54] Moise spuse poporului sau: “O, poporul meu! Pe voi insiva v-ati nedreptatit alegand vitelul. Caiti-va dinaintea Plasmuitorului vostru si omorati-va, caci mai bine va va fi voua la Plasmuitorul vostru, iar El se va intoarce catre voi, caci El este De-cainta-primitorul, Milostivul.”
[55] Voi ati spus: “O, Moise! Noi nu te credem pe tine pana ce nu-L vom vedea pe Dumnezeu aievea.” Si trasnetul v-a luat, pe cand va uitati
[56] Apoi din moarte v-am sculat. Poate veti multumi
[57] Noi v-am umbrit cu nori si v-am trimis mana si prepelitele: “Mancati din bunatatile cu care v-am inzestrat!” Ei nu pe Noi ne-au nedreptatit, ci s-au nedreptatit pe ei insisi
[58] Noi am spus: “Intrati in aceasta cetate, mancati din roadele ei pe saturate de oriunde vreti. Treceti-i pragul, prosternati-va si spuneti: “Iertare!” Noi voua va vom ierta greselile si le vom darui mai mult decat atat facatorilor de bine
[59] Nedreptii au schimbat cu un alt cuvant cuvantul ce le fusese spus. Atunci Noi am trimis urgie din ceruri asupra celor nedrepti pentru stricaciunea lor
[60] Cand Moise a cerut de baut pentru poporul sau, Noi i-am spus: “Loveste stanca cu toiagul tau!” Douasprezece izvoare tasnira si fiecare cunoscu locul sau de baut. Mancati si beti din ceea ce v-a inzestrat Dumnezeu, insa nu fiti fara stavila pe pamant, semanand stricaciune
[61] Voi ati spus: “O, Moise! Noi nu putem rabda intotdeauna aceeasi mancare. Cheama-L pe Domnul tau ca sa ne scoata noua din cele ce rasar pe pamant: verdeturi, castraveti, usturoi, linte si ceapa.” El a raspuns: “Voi vreti sa schimbati ce-i mai bun cu ce-i mai rau? Coborati in Egipt unde veti afla ceea ce cereti!” Atunci ei fura loviti de umilinta si saracie si mania lui Dumnezeu cazu asupra lor, caci, neascultatori si calcatori de lege, tagaduisera semnele lui Dumnezeu si-i omorasera, nedrept, pe profeti
[62] Cei care cred, evrei, nazareeni, sabeeni, care cred in Dumnezeu si in Ziua de Apoi si savarsesc fapte bune, acestia isi vor afla rasplata la Domnul lor, acolo nu vor fi incercati de teama si nu se vor mahni
[63] Noi am facut legamant cu voi si am ridicat muntele deasupra voastra: “Luati cu sarg ceea ce v-am dat! Amintiti-va ce cuprinde!” Poate va veti teme
[64] Insa, dupa aceea, voi ati intors spatele! Fara harul si milostivenia lui Dumnezeu ati fi fost pierduti
[65] Ii cunoasteti pe aceia, dintre voi, care au incalcat Sabbatul? Noi le-am spus: “Fiti maimute spurcate!”
[66] Noi am facut aceasta drept invatatura celor de fata si celor de dupa ei si drept predica celor tematori
[67] Moise ii spuse poporului sau: “Dumnezeu va porunceste sa jertfiti o vaca.” Ei i-au spus: “Iti bati joc de noi?” El le spuse: “M-a ferit Dumnezeu sa fiu dintre cei nestiutori.”
[68] Ei i-au spus: “Cheama-L pe Domnul tau, pentru noi, ca sa ne lamureasca cum sa fie.” El le spuse: “Dumnezeu spune sa fie o vaca, nici batrana, nici tanara, ci de varsta mijlocie. Faceti ceea ce vi s-a poruncit!”
[69] Ei i-au spus: “Cheama-L pe Domnul tau, pentru noi, ca sa ne lamureasca El ce culoare sa fie.” El le spuse: “Dumnezeu spune sa fie o vaca galbuie, lucioasa la culoare, placuta la vedere.”
[70] Ei i-au spus: “Cheama-L pe Domnul tau, pentru noi, sa ne lamureasca El cum sa fie, caci toate vacile ne par la fel, insa, daca Dumnezeu voieste, vom fi calauziti.”
[71] El le spuse: “Dumnezeu spune sa nu fie o vaca istovita de aratul campului ori de udatul ogorului, ci sa fie sanatoasa, far-de betesug.” Ei i-au spus: “Acum tu ne-ai adus adevarul.” Si au jertfit vaca, insa abia-abia de o facura
[72] Daca ati omorat pe cineva si va invinuiti unii pe altii, Dumnezeu va scoate la iveala ceea ce tainuiti
[73] Noi am spus: “Loviti-l cu o bucata din ea!” Astfel Dumnezeu invie mortii si va arata semnele Sale. Poate veti pricepe
[74] Inimile voastre s-au intarit dupa aceea ca stanca, ba chiar mai mult, caci sunt si stanci din care tasnesc izvoare, si stanci ce se crapa si iese apa din ele, si stanci ce se pravalesc de frica lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este nepasator la ceea ce faceti
[75] Oare nadajduiti ca ei sa va creada voua, de vreme ce unii dintre ei, dupa ce au auzit Cuvantul lui Dumnezeu, l-au rastalmacit, cu buna stiinta, desi il intelesesera
[76] Cand ii intalnesc pe credinciosi, ei le spun: “Si noi credem!” Cand raman insa doar intre ei, spun: “Le povestiti ceea ce Dumnezeu v-a descoperit voua, ca ei sa se certe cu voi asupra acestui lucru inaintea Domnului vostru? Oare nu pricepeti?”
[77] Oare ei nu stiu ca Dumnezeu cunoaste ceea ce tainuiesc si ceea ce destainuiesc
[78] Printre ei sunt si nestiutori de buche care nu cunosc Cartea decat din auzite. Ei doar isi inchipuie
[79] Vai celor care scriu Cartea cu mainile lor, apoi spun: “Aceasta este de la Dumnezeu!” si o vand pe pret marunt. Vai lor pentru ceea ce mainile lor au scris! Vai lor pentru ceea ce au agonisit
[80] Ei spun: “Focul nu ne va atinge decat cateva zile.” Spune-le: “Ati primit voi vreo fagaduiala de la Dumnezeu — si Dumnezeu nu-si calca niciodata fagaduiala — ori spuneti despre Dumnezeu ceea ce nu stiti?”
[81] Cel ce agoniseste raul si cel invaluit in greseala vor fi sotii Focului, unde vor vesnici
[82] Cei care au crezut si au savarsit fapte bune, aceia vor fi sotii Raiului, unde vor vesnici
[83] Cand am incheiat legamantul cu fiii lui Israel, le-am spus: “Nu va inchinati decat lui Dumnezeu, purtati-va frumos cu parintii, cu rudele, cu orfanii si cu sarmanii. Spuneti oamenilor vorbe frumoase, savarsiti-va rugaciunea, dati milostenie! Ati intors insa spatele, afara doar de putini dintre voi si v-ati impotrivit
[84] Si cu voi am facut un legamant: “Nu varsati sangele vostru!” “Nu va izgoniti unii pe altii din casele voastre!” Voi ati intarit si ati marturisit
[85] Pe urma, v-ati omorat intre voi, i-ati izgonit pe unii din casele lor cu pacat si vrajmasie, insa, cand ai vostri cad prinsi, ii rascumparati. Voua v-a fost oprit sa-i si izgoniti! Voi credeti numai intr-o parte a Cartii si o tagaduiti pe cealalta? Rasplata acelora dintre voi, care fac asa, nu este decat rusinea in Viata de Acum, iar in Ziua Invierii vor fi aruncati in cea mai apriga osanda, caci Dumnezeu nu este nepasator fata de ceea ce faceti
[86] Celor care au cumparat Viata de Acum cu pretul Vietii de Apoi, acelora osanda nu le va fi deloc usurata si nu vor fi ajutati
[87] Noi, lui Moise, i-am dat Cartea si, dupa el, am trimis si alti profeti. Lui Iisus, fiul Mariei, i-am dat dovezi vadite si apoi l-am intarit cu duhul sfinteniei. De cate ori insa v-a venit un trimis cu ceea ce nu va era pe plac, v-ati aratat plini de trufie, iar pe unii i-ati socotit mincinosi, iar pe altii i-ati omorat
[88] Ei (evreii) spun: “Inimile noastre sunt invaluite!” Ba nu! Dumnezeu i-a blestemat pentru tagada lor. Sunt putini cei care cred
[89] Acum, cand le-a venit o Carte de la Dumnezeu, intarind ceea ce aveau deja — desi odinioara si ei cerusera biruinta asupra celor care tagaduiau — acum, cand le-a venit ceea ce stiau, tagaduiesc. Blestemul lui Dumnezeu fie asupra tagaduitorilor
[90] Pe lucru de nimic isi vand sufletele cand tagaduiesc ceea ce a pogorat Dumnezeu, inciudati ca Dumnezeu pogoara din harul Sau asupra cui voieste dintre robii Sai. Manie dupa manie au strans asupra lor. Cei tagaduitori, de osanda cea rusinoasa, vor avea parte
[91] Cand li se spune: “Credeti in ceea ce Dumnezeu a pogorat!, ei spun: “Credem in ceea ce a pogorat asupra noastra!”, insa tagaduiesc ceea ce a venit dupa aceea, desi acesta este Adevarul care intareste ceea ce ei au deja. Spune-le: “Atunci de ce, odinioara, i-ati omorat pe profetii lui Dumnezeu, daca sunteti credinciosi?”
[92] Moise v-a adus voua dovezi vadite, insa voi ati ales vitelul, dupa plecarea lui si ati fost nedrepti
[93] Atunci cand am facut legamantul si am ridicat deasupra lor muntele, le-am spus: “Luati cu tarie ceea ce va daruim si ascultati!” Ei au raspuns: “Am ascultat, insa ne razvratim.” Caci din pricina necredintei lor, vitelul le pusese stapanire pe inimi. Spune-le: “Ce lucru josnic va porunceste credinta voastra, daca veti fi fiind credinciosi!”
[94] Spune-le: Daca Lacasul de Apoi, la Dumnezeu, v-ar fi menit numai voua, nu si altor neamuri, atunci v-ati dori moartea degraba, aratand ca spuneti adevarul.”
[95] Ba nu! Ei nu o vor dori niciodata, stiind raul pe care mainile lor l-au facut. Dumnezeu ii cunoaste pe cei nedrepti intru totul
[96] Ii vei afla legati de viata mai mult decat oricare alt neam, chiar si decat inchinatorii la idoli, caci nu este nici unul dintre ei ce n-ar dori sa traiasca o mie de ani. Nici macar o viata atat de lunga nu i-ar feri insa de osanda, caci Dumnezeu este Vazator a ceea ce ei faptuiesc
[97] Spune celui care este vrajmas lui Gabriel ca el este cel care a pogorat Cartea asupra inimii tale, drept calauza si buna-vestire celor credinciosi, cu ingaduinta lui Dumnezeu, intarind ceea ce a fost inainte vreme
[98] Cel care este vrajmas lui Dumnezeu, ingerilor Sai, trimisilor Sai, lui Gabriel si lui Mihail, sa stie ca Dumnezeu este vrajmasul tagaduitorilor
[99] Tie ti-am pogorat dovezi limpezi pe care doar cei stricati le tagaduiesc
[100] De cate ori am facut vreun legamant, unii dintre ei l-au incalcat, caci multi sunt cei care nu cred
[101] Cand le-a venit un trimis de la Dumnezeu, intarind ceea ce ei aveau, unii dintre cei carora li s-a dat Cartea au dat la spate Cartea lui Dumnezeu, ca si cum nu ar fi stiut
[102] si au urmat ceea ce au nascocit diavolii despre regele Solomon. Nu Solomon a fost necredincios, ci diavolii au fost cei tagaduitori, invatandu-i pe oameni vrajitoria si ceea ce fusese pogorat asupra celor doi ingeri din Babilon, Harut si Marut. Acestia nu invata pe nimeni fara sa-i spuna: “Noi suntem doar ispita. Nu fi tagaduitor!” De la ei au invatat sa dezbine barbatul de nevasta sa. Nu pot face insa nici un rau nimanui, fara ingaduinta lui Dumnezeu. Ei invata ceea ce pagubeste si nu ceea ce foloseste. Ei stiu ca cel care cumpara aceasta nu va avea parte in Viata de Apoi. Pe lucru de nimic si-au vandut sufletele
[103] Daca ar fi crezut si s-ar fi temut, ar fi avut, la Dumnezeu, o rasplata mai buna. O, daca ar fi stiut
[104] O, voi cei ce credeti, nu spuneti: “Pastoreste-ne!”, ci spuneti: “Priveste-ne!” Ascultati! Cei tagaduitori, de o osanda dureroasa, vor avea parte
[105] Aceia dintre oamenii Cartii care nu cred, dimpreuna cu inchinatorii la idoli, nu vor ca asupra voastra sa fie pogorata vreo binefacere a Domnului vostru, insa Dumnezeu alege pentru milostivenia Sa pe cine voieste. Dumnezeu este Stapanul Harului cel Mare
[106] Daca stergem vreun verset ori il dam uitarii, atunci venim cu altul mai bun ori asemenea lui. Nu stii ca Dumnezeu este Atotputernic
[107] Nu stii ca a lui Dumnezeu este imparatia cerurilor si a pamantului si ca, afara de Dumnezeu, nu aveti nici obladuitor si nici ajutor
[108] Ori vreti si voi sa-l intrebati pe trimisul Nostru precum a fost intrebat si Moise odinioara? Cel care a schimbat credinta pe tagada s-a ratacit de la Drumul cel Drept
[109] Multi dintre oamenii Cartii, pizmosi la suflet, doresc sa va intoarca de la credinta la tagada, dupa ce Adevarul le-a fost si lor dezvaluit. Uitati si ingaduiti, pana ce Dumnezeu va veni cu Porunca Sa, caci El este Atotputernicul
[110] Savarsiti-va rugaciunea! Dati milostenie! Binele facut pe pamant il veti afla la Dumnezeu, caci Dumnezeu este Vazator a ceea ce faceti
[111] Ei spun: “Nu vor intra in Rai decat evreii si nazareenii!” Asa ar vrea ei! Spune-le: “Aduceti dovada, daca spuneti adevarul!”
[112] Ba nu! Cel care se supune intru totul lui Dumnezeu si este faptuitor de bine are rasplata la Dumnezeu. Ei nu vor cunoaste acolo teama si nici nu se vor mahni
[113] Evreii spun: “Nazareenii nu au nici un temei!” Nazareenii spun: “Evreii nu au nici un temei!” Desi ei citesc Cartea, vorbesc deopotriva ca cei care nu stiu. Dumnezeu ii va judeca, in Ziua Invierii, vrajba dintre ei
[114] Cine este mai nedrept decat cel care opreste ca in lacasurile lui Dumnezeu sa fie amintit numele Lui si trudeste sa le pustiasca? Acestora nu li se cade sa intre acolo decat cu teama. In Viata de Acum au rusinea si, in Viata de Apoi, o osanda cumplita
[115] Ale lui Dumnezeu sunt Rasaritul si Asfintitul. Oriunde v-ati intoarce, veti afla fata lui Dumnezeu, caci El este Cuprinzator, Stiutor
[116] Ei spun: “Dumnezeu si-a luat un fiu!” Marire Lui! Ale Lui sunt cele din ceruri si de pe pamant, si toti la picioarele Lui se smeresc
[117] Ziditorul cerurilor si al pamantului, cand hotaraste un lucru, spune doar: “Fii!” Si el este
[118] Cei care nu stiu spun: “O, daca Dumnezeu ne-ar vorbi ori ne-ar da un semn!” Vorbe asemenea au spus si cei de odinioara, caci inimile lor sunt deopotriva. Noi am lamurit semnele unui popor ce crede cu tarie
[119] Noi te-am trimis intru Adevar sa vestesti si sa predici si nu sa fii intrebat de clientii Iadului
[120] Tu nu le vei fi pe plac evreilor si nazareenilor, pana ce nu vei urma credinta lor. Spune-le: “Calauzirea lui Dumnezeu este calauzirea si, daca urmezi poftelor lor, dupa toata stiinta ce ti-a fost data, nu vei mai avea in Dumnezeu nici obladuitor, nici ajutor.”
[121] Celor carora le-am daruit Cartea si o citesc asa cum se cade s-o citeasca, acestia cred in Ea, iar, cei care tagaduiesc, acestia sunt pierduti
[122] O, voi, fii ai lui Israel! Amintiti-va de harul meu cu care v-am coplesit alegandu-va inaintea lumilor
[123] Temeti-va de ziua in care nici un suflet nu va fi rasplatit pentru altul, cand rascumpararea nu va fi primita, cand nici o mijlocire nu va fi de folos, si cand ei nu vor fi ajutati
[124] Dupa ce Dumnezeu l-a incercat pe Abraham cu porunci, iar el le-a indeplinit intocmai, i-a spus: “Te fac oamenilor inainte-mergator!” El spuse: “Si pe urmasii mei?” Dumnezeu spuse: “Cei nedrepti nu vor primi legamantul Meu.”
[125] Cand am facut Casa loc de credinta si de pelerinaj, am spus: “Luati locul in care a stat Abraham ca loc de rugaciune.” Apoi am incheiat un legamant cu Abraham si cu Ismail: “Curatiti Casa Mea pentru cei care o inconjoara, pentru cei care chibzuiesc aici, pentru cei care ingenuncheaza, pentru cei care se prosterneaza
[126] Abraham spuse: “Domnul meu! Fa tihnit acest loc si inzestreaza-i pe locuitorii sai — cei care cred in Dumnezeu si in Ziua de Apoi — din roadele sale. El spuse: “Celor care tagaduiesc le daruiesc o vremelnica bucurie, apoi ii voi sili la osanda Focului. Urata devenire!”
[127] In timp ce Abraham si Ismail ridicau temeliile Casei, spuneau: “Domnul nostru! Primeste de la noi! Tu esti Auzitorul, Stiutorul
[128] Domnul nostru! Fa-ne Tie supusi si din semintia noastra fa-Ti Tie supusa adunare. Descopera-ne noua pravila noastra si catre noi Te intoarce, caci Tu esti De-cainta-primitorul, Milostivul
[129] Domnul nostru! Ridica in mijlocul lor un trimis dintre ei care sa le recite versetele Tale, care sa-i invete Cartea si intelepciunea, si care sa le dea curatenie, caci Tu esti Puternicul, Inteleptul
[130] Si, cine nu doreste legea lui Abraham, daca nu cel marunt la suflet! Noi l-am ales in Viata de Acum, iar in Viata de Apoi va fi printre cei drepti
[131] Cand Domnul tau spuse: “Supune-te!”, el i-a spus: “Ma supun Stapanului lumilor!”
[132] Abraham le-a poruncit fiilor sai, precum a facut si Iacob: “O, voi, fii ai mei! Dumnezeu v-a sortit voua Legea! Si, sa nu muriti altfel, decat ca supusi.”
[133] Ati fost martori cand moartea s-a apropiat de Iacob si el spuse fiilor sai: “Cui va veti inchina in urma mea?” Ei i-au spus: “Ne vom inchina Dumnezeului tau si Dumnezeului tatalui tau, Abraham, si al lui Ismail, si al lui Isaac. Unul este Dumnezeu si Lui noi ne supunem.”
[134] Aceia au fost un neam care s-a dus. Au avut ceea ce au agonisit, dupa cum si voi veti avea ceea ce veti agonisi si nu veti fi intrebati de ceea ce au faptuit ei
[135] Cand ei spun: “Daca sunteti evrei ori nazareeni, atunci sunteti bine calauziti”, spune-le: “Ba nu! Fiti asemenea lui Abraham, cel drept credincios, care nu a fost inchinator la idoli!”
[136] Spuneti: “Credem in Dumnezeu si in ceea ce ne-a fost pogorat noua, in ceea ce a fost pogorat lui Abraham, lui Ismail, lui Isaac, lui Iacob, triburilor, in ceea ce i s-a dat lui Moise, lui Iisus, in ceea ce li s-a dat profetilor de la Domnul lor si nu facem nici o deosebire intre ei, caci noi Lui ii suntem supusi
[137] Daca si ei cred in ceea ce credeti voi, atunci sunt drept calauziti, insa, daca intorc spatele, vor fi in mare dezbinare, iar Dumnezeu va este voua de ajuns impotriva lor. El este Auzitorul, Stiutorul
[138] Noi culoarea ne-o luam de la Dumnezeu. Si ce culoare este mai frumoasa decat cea a lui Dumnezeu? Noi Lui ne inchinam
[139] Spune-le: “Va certati cu noi asupra lui Dumnezeu, pe cand El este Domnul nostru si Domnul vostru? Noi, cu faptele noastre, voi, cu faptele voastre. Noi Lui ii suntem devotati.”
[140] Ori poate vor spune ca Abraham, Ismail, Isaac, Iacob si triburile au fost fie evrei, fie nazareeni? Spune-le: “Stiti voi mai bine decat Dumnezeu?” Cine este mai nedrept decat cel care doseste marturia de la Dumnezeu? Dumnezeu nu este nepasator la ceea ce faptuiti
[141] Aceia au fost un neam care s-a dus. Au avut ceea ce au agonisit, dupa cum si voi veti avea ceea ce veti agonisi si nu veti fi intrebati de ceea ce au faptuit ei
[142] Cei neghiobi intre oameni vor spune: “Ce i-a abatut de la qibla lor pe care o tineau?” Spune-le: “Ale lui Dumnezeu sunt Rasaritul si Asfintitul. El calauzeste pe cine voieste pe calea cea dreapta.”
[143] Noi v-am facut pe voi un neam de mijloc ca sa fiti martori asupra oamenilor, iar trimisul sa fie martor asupra voastra. Noi nu am facut qibla pe care o tineti decat ca sa stim cine-l urmeaza pe trimis si cine se intoarce de unde a plecat. Este greu, insa nu si pentru cei calauziti de Dumnezeu, caci Dumnezeu nu le lasa credinta sa piara. Dumnezeu, cu oamenii, este Bun, Milostiv
[144] Te-am vazut ca ti-ai intors fata catre cer ca sa-ti dam qibla care sa-ti fie pe plac. Intoarce-ti fata catre Moscheea cea Sfanta! Oriunde ati fi, intoarceti-va fata catre ea! Cei care au primit Cartea, stiu ca acesta este Adevarul de la Domnul lor. Dumnezeu nu este nepasator la ceea ce faptuiesc ei
[145] Chiar daca le-ai aduce celor care n-au primit Cartea toate semnele, tot nu ti-ar urma qibla ta, dupa cum nici tu nu le-ai urma qibla lor. Nici unii nu urmeaza qibla celorlalti. Daca tu te iei insa dupa poftele lor, dupa toata stiinta data, atunci vei fi nedrept
[146] Cei carora le-am dat Cartea il cunosc pe el, precum isi cunosc fiii, insa unii dintre ei ascund Adevarul, cu toate ca-l stiu
[147] De la Domnul tau este Adevarul. Nu fiti sovaitori
[148] Fiecare se indreapta catre o zare. Intreceti-va in a face binele! Oriunde ati fi, Dumnezeu va va aduce la El, caci El este Atotputernicul
[149] De oriunde ati iesi, intoarceti-va fata catre Moscheea cea Sfanta. Acesta este Adevarul de la Domnul tau. Dumnezeu nu este nepasator la ceea ce faptuiti
[150] De oriunde ati iesi, intoarceti-va fata catre Moscheea cea Sfanta. Oriunde ati fi, intoarceti-va fata catre Moscheea cea Sfanta, ca sa nu dati pricina oamenilor asupra voastra, in afara celor nedrepti. Si nu va temeti de cei nedrepti, ci temeti-va de Mine! Harul Meu pogoara asupra voastra. Poate va veti lasa calauziti
[151] Astfel Noi v-am trimis voua un profet dintre voi care sa va recite versetele Noastre, care sa va curateasca, care sa va invete Cartea si intelepciunea, care sa va invete ceea ce nu stiati
[152] Amintiti-va de Mine si imi voi aminti de voi. Dati-Mi multumire si nu Ma tagaduiti
[153] O, voi cei ce credeti! Cereti ajutor cu rabdare si rugaciune, caci Dumnezeu este cu cei rabdatori
[154] Nu spuneti despre cei omorati pe calea lui Dumnezeu ca sunt morti, caci ei sunt vii, insa voi nu va dati seama
[155] Uneori va punem la incercare cu frica, cu foametea, cu neajunsurile lumesti si sufletesti, cu putinatatea recoltelor. Da vestea cea buna celor rabdatori
[156] celor care spun atunci cand ii loveste o napasta: “Noi suntem ai lui Dumnezeu si la El ne vom intoarce
[157] Acestia sunt cei pe care Domnul lor ii acopera cu binecuvantarile Sale si cu milostivenia Sa, caci ei sunt cei bine calauziti
[158] Safa si Marwah sunt insemne ale lui Dumnezeu. Cine face pelerinajul la Casa cea Sfanta ori o viziteaza, nu i se va face nici o vina daca le inconjoara si pe acestea, caci cine da ascultare, o face spre binele sau. Dumnezeu este Multumitor, Stiutor
[159] Pe cei care ascund dovezile pe care le-am pogorat si calauzirea, dupa ce le-am lamurit oamenilor in Carte, Dumnezeu ii va blestema si-i vor blestema toti care ii pot blestema
[160] Catre cei care se caiesc, se indreapta si arata Adevarul, catre aceia Ma voi intoarce, caci Eu sunt De-cainta-primitorul, Milostivul
[161] Asupra celor care tagaduiesc insa si mor in tagada va cadea blestemul lui Dumnezeu, al ingerilor si al oamenilor deopotriva
[162] Ei vor fi de-a pururi blestemati, iar osanda nu le va fi usurata si nimeni nu se va uita la ei
[163] Dumnezeul vostru este Unul. Nu este Dumnezeu afara de El, Milosul, Milostivul
[164] In zidirea cerurilor si a pamantului, in deosebirea dintre noapte si zi, in corabia ce pluteste pe mari carand cele de trebuinta oamenilor, in apa pe care Dumnezeu o trimite din cer si cu care da viata pamantului, dupa moartea sa, si raspandeste pe el dobitoace de tot soiul, in randuirea vanturilor si a norilor supusi intre cer si pamant sunt tot atatea semne pentru un popor ce-ar putea pricepe
[165] Unii oameni ii fac lui Dumnezeu semeni pe care ii iubesc asa cum numai Dumnezeu trebuie iubit. Doar credinciosii sunt statornici in dragostea lor catre Dumnezeu. Cei nedrepti, cand vad osanda, isi dau seama ca puterea lui Dumnezeu este asupra tuturor si ca Dumnezeu este Aprig la osanda
[166] Cei care vor fi fost urmati se vor lepada de cei care i-au urmat, atunci cand vor vedea osanda si cand toate legaturile se vor desface
[167] Cei care ii vor fi urmat vor spune: “O, de-ar fi cu putinta sa ne intoarcem ca sa ne lepadam de ei, precum si ei s-au lepadat de noi.” Astfel Dumnezeu le va dezvalui faptele. Vai lor, caci nu vor mai putea iesi din Foc
[168] O, voi, oameni! Mancati ceea ce este ingaduit si bun pe pamant si nu-i calcati Diavolului pe urme, caci el este vrajmasul vostru fatis
[169] poruncindu-va doar lucruri rele si rusinoase si punandu-va sa spuneti despre Dumnezeu ceea ce nu stiti
[170] Cand li se spune: “Urmati ceea ce Dumnezeu a pogorat!”, ei spun: “Ba nu! Urmam cele aflate de la tatii nostri.” Daca tatii lor nu pricipeau insa nimic? Daca nu erau insa pe drumul cel drept
[171] Cei care tagaduiesc sunt asemenea celui la care se striga din rasputeri, insa care nu aude nici chemarea, nici strigatul. Surzi, muti si orbi, ei nu pricep nimic
[172] O, voi cei ce credeti! Mancati din bunatatile pe care vi le-am daruit! Dati-i multumire lui Dumnezeu, daca Lui va inchinati
[173] El v-a oprit pe voi doar de la mortaciune, sange, carne de porc si ceea ce a fost injunghiat in numele altuia decat Dumnezeu. Nici un pacat nu va fi asupra celui ce va fi silit sa manance, asadar el nu va fi nici razvratit, nici calcator de lege. Dumnezeu este Iertator, Milostiv
[174] Cei care ascund ceea ce Dumnezeu a pogorat din Carte si vand apoi pe pret marunt, aceia nu vor inghiti in maruntaiele lor decat foc. Dumnezeu nu le va vorbi in Ziua Invierii si nici nu-i va curati, ci, de o osanda dureroasa, vor avea parte
[175] Acestia sunt cei care au cumparat ratacire pe calauzire, si osanda pe iertare. Cine le va da putere sa indure Focul
[176] Asa este, caci Dumnezeu a pogorat Cartea intru Adevar. Cei care se cearta asupra Cartii sunt intr-o mare dezbinare
[177] Cuviosia nu inseamna sa va intoarceti fetele catre Rasarit si catre Asfintit, ci cuvios este cel care crede in Dumnezeu, in Ziua de Apoi, in ingeri, in Carte si in profeti, cel care de dragul Lui da din bunurile proprii rudelor, orfanilor, saracilor, drumetului, cersetorilor si pentru rascumpararea prinsilor, cel care isi savarseste rugaciunea, cel care isi tine invoielile, cel care este rabdator la urgie, la nenorocire, la vreme de restriste. Acestia sunt cei drepti, acestia sunt cei tematori
[178] O, voi cei ce credeti! Razbunarea celor omorati v-a fost prescrisa: om liber pentru om liber, rob pentru rob, femeie pentru femeie. Cel caruia i s-a iertat intrucatva de catre fratele sau sa urmeze buna cuviinta si sa-l dezpagubeasca bine, caci aceasta este usurare si milostivenie de la Domnul vostru. Cel care va incalca apoi legea va avea o dureroasa osanda
[179] Prin razbunare, voi sunteti stapanii unei vieti. O, voi cei daruiti cu minte! Poate va veti teme
[180] V-a mai fost prescris ca atunci cand moartea se apropie de vreunul dintre voi, daca acesta lasa in urma sa bunuri, atunci trebuie sa faca un testament pentru parinti si pentru cei mai apropiati lui, dupa cuviinta. Asa se cade celor tematori
[181] Pacatul va fi doar al celor care-l schimba dupa ce l-a auzit. Dumnezeu este Auzitorul, Stiutorul
[182] Nici un pacat nu va fi asupra celui ce, temandu-se de vreo strambatate ori de vreun pacat al mostenitului, va face pace intre mostenitori. Dumnezeu este Iertator, Milostiv
[183] O, voi cei ce credeti! Si voua va este scris postul, precum a fost scris si leaturilor dinaintea voastra. Poate va veti teme
[184] Postiti zile numarate. Acel dintre voi, care este bolnav ori plecat in calatorie, va posti apoi un numar intocmai de zile. Acel, care poate posti, insa nu o face, trebuie, ca rascumparare, sa hraneasca un sarman. Acel, care face bine de la sine, va avea parte de bine, iar voi, de postiti, aveti parte de bine. O, daca ati sti
[185] In luna Ramadan a fost pogorat Coranul drept calauzire oamenilor cu dovezi vadite ale calauzirii si Legii. Acel dintre voi care este prezent in aceasta luna, s-o petreaca in post. Acel, care este bolnav ori in calatorie, sa posteasca un numar intocmai de zile altadata. Dumnezeu vrea pentru voi ceea ce este usor, si nu ceea ce este greu, ca voi sa impliniti numarul de zile de post si sa-l preamariti pe Dumnezeu care v-a calauzit. Poate veti multumi
[186] Cand robii Mei te intreaba despre Mine... Eu sunt aproape. Eu raspund la chemarea celui ce Ma cheama, atunci cand Ma cheama. Sa-mi raspunda si ei Mie si sa creada in Mine! Poate vor fi indreptati
[187] Impreunarea cu femeile voastre va este ingaduita in noptile de post, caci ele va sunt voua vesmant, precum si voi le sunteti lor vesmant. Dumnezeu stie ca voi insiva v-ati trada si atunci El s-a intors catre voi si v-a incuviintat. Impreunati-va acum cu ele si cereti ceea ce Dumnezeu v-a scris! Mancati si beti pana ce veti putea deosebi in zori un fir alb de un fir negru! Apoi postiti pana in noapte si nu va impreunati cu ele, ci stati si chibzuiti in locurile de rugaciune. Acestea sunt hotarele lui Dumnezeu, nu va apropiati de ele! Asa lamureste Dumnezeu oamenilor semnele Sale. Poate se vor teme
[188] Nu va mancati pe nedrept averile unii altora si nici nu le dati judecatorilor ca sa mancati cu pacat din bunurile altora de vreme ce stiti
[189] Ei te vor intreba despre lunile noi. Spune-le: “Ele sunt hotare de vreme pentru oameni si pentru pelerinaj.” Cuviosia nu este sa intrati in casele voastre prin dos. Cuvios este cel care se teme. Intrati in case pe usile lor. Temeti-va de Dumnezeu! Poate veti fi fericiti
[190] Luptati intru calea lui Dumnezeu cu cei care lupta impotriva voastra. Nu fiti calcatori de lege, caci Dumnezeu nu-i iubeste pe calcatorii de lege
[191] Omorati-i oriunde-i intalniti, izgoniti-i din locul de unde va vor fi izgonit. Ispita este mai apriga decat uciderea. Nu va razboiti cu ei in preajma Moscheei celei Sfinte, daca ei nu pornesc lupta cu voi acolo. Daca se lupta cu voi, omorati-i, caci aceasta este rasplata celor tagaduitori
[192] Daca ei se opresc, sa stiti atunci ca Dumnezeu este Iertator, Milostiv
[193] Luptati-va cu ei pana cand nu va mai fi nici o ispita, ci va fi doar Legea lui Dumnezeu. Daca se opresc, nu-i vrajmasiti decat pe cei nedrepti
[194] Luna Sfanta pentru Luna Sfanta, iar pentru lucrurile sfinte exista razbunare. Cine va vrajmaseste, vrajmasiti-l precum va vrajmaseste. Temeti-va de Dumnezeu! Sa stiti ca Dumnezeu este cu cei tematori
[195] Cheltuiti-va averile pentru Calea lui Dumnezeu! Nu va aruncati pierzaniei cu propriile voastre maini. Faceti bine, caci Dumnezeu ii iubeste pe faptuitorii de bine
[196] Impliniti, pentru Dumnezeu, marele si micul pelerinaj! Daca sunteti impiedicati, trimiteti ca rascumparare o jertfa care va este lesnicioasa. Nu va radeti capul pana ce jertfa n-a ajuns la locul de jertfire. Daca unul dintre voi este bolnav ori are vreun betesug la cap, trebuie sa se rascumpere prin post, prin milostenie ori prin jertfa. Apoi cand va veti afla tihna, intre micul si marele pelerinaj, trimiteti o jertfa care va este lesnicioasa. Cei care nu vor afla cele de trebuinta sa se rascumpere, vor posti vreme de trei zile, la vreme de pelerinaj, si inca sapte zile, cand va veti intoarce din pelerinaj, adica zece zile cu totul. Tot asa va face si cel ale carui rude nu au fost la Moscheea cea Sfanta. Temeti-va de Dumnezeu! Sa stiti ca Dumnezeu este Aprig la pedeapsa
[197] Pelerinajul se face in luni anumite. Cel care a hotarat, ca in timpul lor, sa faca pelerinajul, sa nu faca impreunare, nici stricaciune, nici cearta in vremea pelerinajului. Dumnezeu cunoaste binele pe care-l faptuiti. Luati-va merinde pentru calatorie, insa cea mai buna hrana este teama de Dumnezeu. Temeti-va de Mine
[198] Voi, cei daruiti cu minte! Nu vi se va face nici o vina, de veti cere o binefacere de la Domnul vostru. Cand va veti grabi de pe Arafat, amintiti-va de Dumnezeu in locul acela sfant, amintiti-L, caci v-a calauzit odinioara, pe cand erati dintre cei rataciti
[199] Grabiti-va apoi incotro se grabesc toti oamenii! Cereti iertare lui Dumnezeu! Dumnezeu este Iertator, Milostiv
[200] Cand v-ati implinit pravilele voastre, amintiti-va de Dumnezeu, precum va amintiti de tatii vostrii, ba chiar mai mare sa fie amintirea Lui! Oamenii care spun: “Domnul nostru! Daruieste-ne pe noi in Viata de Acum!”, nu vor afla iertare in Viata de Apoi
[201] Oamenii care spun: “Domnul nostru! Daruieste-ne pe noi numai cu bine in Viata de Acum si in Viata de Apoi! Fereste-ne de osanda Focului
[202] Acestia vor avea parte de ce si-au agonisit. Dumnezeu este Grabnic la socoteala
[203] Amintiti-L pe Dumnezeu in zilele hotarnicite! Nici un pacat nu va fi asupra celui ce se grabeste cu doua zile si nici asupra celui ce intarzie. Aceasta este pentru cei care se tem. Temeti-va de Dumnezeu! Sa stiti ca la El veti fi stransi
[204] Printre oameni este cate unul a carui spusa despre Viata de Acum te mira si el il ia martor pe Dumnezeu pentru ceea ce este in inima sa, insa, de fapt, el Ii este cel mai inversunat potrivnic
[205] De indata ce-ti intoarce spatele, el se trudeste sa strice ceea ce este pe pamant, sa nimiceasca recoltele si turmele. Dumnezeu nu iubeste stricaciunea
[206] Cand i se spune: “Teme-te de Dumnezeu!”, puterea pacatului pune stapanire pe el si de Gheena va avea parte. Ce rau asternut
[207] Printre oameni este cate unul care s-a vandut pe sine pentru a-i fi pe plac lui Dumnezeu. Dumnezeu este Bun cu robii Sai
[208] O, voi cei ce credeti! Intrati cu totii in pace! Nu calcati pe urmele diavolului, caci el este vrajmasul vostru fatis
[209] Daca va poticniti, dupa ce dovezile vadite v-au fost aduse, sa stiti ca Dumnezeu este Puternic, Intelept
[210] Ei ce vor fi asteptand? Ca Dumnezeu sa le vina cu ingerii, la umbra norilor? Soarta a fost hotarata: totul se intoarce la Dumnezeu
[211] Intreaba-i pe fiii lui Israel cate dovezi vadite le-au fost date. Dumnezeu este Aprig la pedeapsa pentru cel care schimba harul lui Dumnezeu dupa ce l-a primit
[212] Viata de Acum a fost impodobita doar pentru cei tagaduitori care isi bat joc de credinciosi, insa cei care se tem de Dumnezeu vor fi deasupra lor in Ziua Invierii. Dumnezeu inzestreaza pe cine voieste, fara socoteala
[213] Pe cand oamenii erau o singura adunare, Dumnezeu le-a trimis profetii ca sa-i vesteasca si ca sa le predice. El a pogorat Cartea intru Adevar ca sa judece intre oameni si sa-i lamureasca de ce se cearta. Cei carora le-a fost data insa Cartea, dupa ce-au primit dovezile vadite, s-au pizmuit intre ei. Dumnezeu i-a calauzit doar pe cei care au crezut acest Adevar asupra caruia altii s-au certat, cu ingaduinta Sa. Dumnezeu calauzeste pe cine voieste pe calea cea dreapta
[214] Credeti ca veti intra in Rai, cata vreme nu ati fost pusi la incercare, precum cei dinaintea voastra, prin urgii, nenorociri, cutremure? Trimisul si cei care cred dimpreuna cu el, vor spune atunci: “Cand ne va veni ajutorul de la Dumnezeu?” Oare ajutorul de la Dumnezeu nu este aproape
[215] Ei te vor intreba ce milostenie sa dea. Spune-le: “Ceea ce dati milostenie din avere sa fie pentru parinti, pentru cei apropiati, pentru orfani, pentru saraci si pentru drumet.” Dumnezeu cunoaste binele pe care-l faceti
[216] Lupta v-a fost scrisa, insa voua va este sila de ea. S-ar putea sa va fie sila de ceva, insa sa fie un lucru bun pentru voi. S-ar putea sa iubiti ceva, si sa fie un lucru rau pentru voi. Dumnezeu stie, insa voi nu stiti
[217] Cand te intreaba despre lupta in rastimpul Lunii celei Sfinte, spune-le: “Lupta in aceasta luna este o grozavie, insa a-i indeparta pe oameni de calea lui Dumnezeu, a fi necredincios fata de El si fata de Moscheea cea Sfanta este cu mult mai groaznic inaintea lui Dumnezeu. Ispita este mai groaznica decat lupta. Ei nu vor inceta sa se lupte cu voi, pana ce nu va vor intoarce de la Legea voastra, daca vor putea. Acelora dintre voi care se leapada de Legea lor si mor in tagada, desarte le vor fi faptele in Viata de Acum si in Viata de Apoi. Ei vor fi sotii Focului, unde vor vesnici
[218] Cei care cred, cei care au plecat in pribegie, cei care lupta pentru Calea lui Dumnezeu sunt cei care nadajduiesc in milostivenia lui Dumnezeu. Dumnezeu este Iertator, Milostiv
[219] Cand te intreaba despre vin si jocul de noroc, spune-le: “In amandoua, oamenii afla un mare pacat, insa si un castig, insa pacatul le este cu mult mai mare decat castigul.” Cand te intreaba despre milostenie, spune-le: “Dati ceea ce va prisoseste!” Asa va lamureste Dumnezeu semnele Sale. Poate veti chibzui
[220] la Viata de Acum si la Viata de Apoi! Cand te intreaba despre orfani, spune-le: “Este o fapta laudabila sa le faci un bine, caci ei sunt fratii vostri, de indata ce-i primiti printre voi.” Dumnezeu il deosebeste pe stricator de indreptator. Daca Dumnezeu ar voi, v-ar napastui. Dumnezeu este Puternic, Intelept
[221] Nu va luati neveste inchinatoare la idoli, pana ce ele nu cred! O roaba credincioasa este mai buna decat o inchinatoare la idoli, chiar daca va place de aceasta. Nu va dati fetele de neveste inchinatorilor la idoli, pana ce ei nu cred! Un rob credincios este mai bun decat un inchinator la idoli, chiar daca va place de acesta. Acestia sunt cei care va cheama in Foc. Dumnezeu va cheama, cu ingaduinta Sa, in Rai si la iertare. Asa lamureste El oamenilor semneleSale. Poate isi vor aminti
[222] Cand te intreaba despre scurgerea femeii, spune-le: “Este un rau! Tineti-va departe de femei in vremea scurgerii lor si nu va apropiati de ele pana ce nu se vor curati. Atunci cand sunt curate, duceti-va la ele precum v-a poruncit Dumnezeu.” Dumnezeu ii iubeste pe cei care se caiesc Lui, asa cum ii iubeste si pe cei care se curata
[223] Femeile voastre va sunt voua ogor. Duceti-va la ogorul vostru cum veti voi, insa, inainte, faceti ceva si pentru sufletele voastre. Temeti-va de Dumnezeu! Sa stiti ca-L veti intalni. Asa vesteste-le credinciosilor
[224] Nu faceti din Dumnezeu temeiul juruintelor voastre ca sa aratati ca sunteti buni, ca va temeti de Dumnezeu, ca hotarniciti impacarea intre oameni. Dumnezeu este Auzitor, Stiutor
[225] Dumnezeu nu va va pedepsi pentru o vorba aruncata in juruintele voastre, insa va va pedepsi pentru ceea ce dospesc inimile voastre. Dumnezeu este Iertator, Bland
[226] Cei care se despart de femeile lor, trebuie sa pastreze un ragaz de patru luni, iar daca se razgandesc, Dumnezeu este Iertator, Milostiv
[227] Daca vor sa divorteze de femeile lor, sa stie ca Dumnezeu este Auzitor, Stiutor
[228] Femeile divortate vor astepta vreme de trei scurgeri. Lor nu le este ingaduit sa tainuiasca ceea ce Dumnezeu a plasmuit in pantecele lor, daca ele cred in Dumnezeu si in Ziua de Apoi. Daca sotii lor doresc impacarea, ei au dreptul sa le ia inapoi in acest rastimp. Ele au drepturi si obligatii deopotriva, dupa cuviinta, insa barbatii au intaietate asupra lor. Dumnezeu este Puternic, Intelept
[229] Se poate divorta de doua ori. Atunci, fie va luati inapoi nevasta in chip cumsecade, fie o lasati sa plece in chip multumit. Nu va este ingaduit sa luati inapoi ceva din ceea ce i-ati dat – daca amandoi se tem ca nu cumva sa incalce hotarele lui Dumnezeu. Daca va temeti sa nu incalcati hotarele lui Dumnezeu, nu se va face nici o vina, nici unuia, nici altuia, daca sotia da o despagubire. Acestea sunt hotarele lui Dumnezeu. Nu le incalcati! Cei care calca hotarele lui Dumnezeu sunt nedrepti
[230] Daca un barbat divorteaza de femeia lui, ea nu-i mai este ingaduita lui cata vreme ea nu s-a maritat cu altul. Daca acesta divorteaza de ea si apoi cei doi se impaca, nici o vina nu le va fi facuta, daca ei cred ca asa pazesc hotarele lui Dumnezeu pe care El le lamureste poporului ce intelege
[231] Atunci cand ati divortat de femeile voastre si ele au ajuns la sorocul hotarat, tineti-le cum se cuvine ori despartiti-va de ele cum se cuvine. Nu le tineti cu sila, caci, astfel, incalcati hotarele. Cine va face asa se nedreptateste pe sine insusi. Nu socotiti semnele lui Dumnezeu o joaca. Amintiti-va de binefacerile lui Dumnezeu asupra voastra si de ceea ce a pogorat asupra voastra din Cartea si din intelepciunea pe care El vi le propovaduieste. Temeti-va de Dumnezeu! Sa stiti ca Dumnezeu este Atotstiutor
[232] Dupa ce ati divortat de femeile voastre, iar ele au ajuns la sorocul hotarat, nu le impiedicati sa se marite cu noii lor soti, daca au cazut la invoiala, dupa cuviinta. Asa i se propovaduieste aceluia dintre voi care crede in Dumnezeu si in Ziua de Apoi. Astfel este mai curat si mai neintinat pentru voi. Dumnezeu stie, insa voi nu stiti
[233] Mamele care vor sa-si alapteze copiii in chip desavarsit, trebuie sa-i alapteze doi ani impliniti. Tatal trebuie sa le dea mancare si vesminte dupa cuviinta, insa fiecare va face aceasta, dupa mijloacele sale. Nici mama, nici tatal nu vor fi in paguba fata de copil, caci si mostenitorul are obligatii asemanatoare fata de ei. Daca, prin invoiala amandurora, parintii vor sa-si intarce copilul, nici o vina nu li se va face. Daca vreti sa luati o doica pentru copiii vostri, nici o vina nu vi se va face, daca va veti invoi sa-i platiti dupa cuviinta. Temeti-va de Dumnezeu! Sa stiti ca Dumnezeu este Vazator a ceea ce faceti
[234] Unii dintre voi mor, lasand in urma lor sotii: acestea trebuie sa pazeasca rastimpul de patru luni si zece zile. Dupa ce au ajuns la soroc, nici o vina nu vi se va face voua pentru ceea ce ele vor face cu ele insele, dupa cuviinta. Dumnezeu este Cunoscator a ceea ce faptuiti
[235] Nici o vina nu vi se va face daca va veti arata dorinta de a peti femei ori daca veti ascunde acest lucru in sufletele voastre, caci Dumnezeu stie ca va ganditi la femeile acelea. Sa nu le fagaduiti nimic in taina, ci spuneti-le cuvintele ce se cuvin. Nu hotarati incheierea unei casatorii inainte ca ceea ce-i scris sa ajunga la sorocu-i. Sa stiti ca Dumnezeu stie ceea ce este in sinele vostru. Bagati de seama la El! Sa stiti ca Dumnezeu este Iertator, Bland
[236] Nici o vina nu vi se va face daca divortati de femeile pe care nici nu le-ati atins ori de cele fata de care nu aveti obligatii. Dati-le cele de trebuinta! Omul instarit va da dupa mijloacele sale, iar omul nevoias dupa mijloacele sale, dupa cuviinta. Asa se cade faptuitorilor de bine
[237] Daca divortati de femeile pe care nici nu le-ati atins ori de cele carora le-ati dat deja dota, dati-le jumatate din ceea ce v-ati legat ca le veti da, daca ele nu renunta ori daca cel in mana caruia se afla invoiala de casatorie nu se retrage. Ar fi mai cuviincios sa se retraga. Nu uitati sa fiti marinimosi unii cu altii. Dumnezeu este Vazator a ceea ce faptuiti
[238] Staruiti in rugaciuni si, mai ales, in rugaciunea de la mijlocul zilei. Sculati-va pentru a va ruga lui Dumnezeu cu piosenie
[239] Daca sunteti intr-un impas, rugati-va mergand pe jos ori calare! La vreme de tihna, amintiti-va de Dumnezeu, asa cum El v-a invatat pe cand nimic nu stiati
[240] Acei dintre voi, pe care moartea-i ajunge si lasa in urma lor sotii, sa faca un testament prin care sa le asigure traiul un an. Ele nu vor fi izgonite din casele lor, insa daca ele insele ies, atunci nici o vina nu veti avea voi de ceea ce fac cu ele insele, dupa cuviinta. Dumnezeu este Puternic, Intelept
[241] Femeilor divortate li se cade un trai cum se cuvine. Aceasta este o datorie pentru cei tematori
[242] Asa va lamureste Dumnezeu semnele Sale. Poate veti pricepe
[243] Nu i-ai vazut pe cei care de frica mortii au iesit cu miile din case? Dumnezeu le-a pus: “Muriti!”, insa i-a inviat apoi. Dumnezeu este Stapanul harului asupra oamenilor, insa cei mai multi oameni nu-I dau Lui multumire
[244] Luptati pentru Calea lui Dumnezeu! Sa stiti ca Dumnezeu este Auzitor, Stiutor
[245] Cel care face un frumos imprumut lui Dumnezeu va primi inapoi de la Dumnezeu indoit. Dumnezeu isi strange mana ori si-o desface. Voi la El va veti intoarce
[246] Nu le-ai vazut pe capeteniile fiilor lui Israel de dupa Moise? I-au spus unuia dintre profetii lor: “Inalta-ne noua un rege si vom lupta, atunci, pentru Calea lui Dumnezeu.” El le spuse: “Oare puteti, daca v-a fost scris sa luptati, sa nu luptati? Ei i-au spus: “Nu avem cum sa nu luptam pentru Calea lui Dumnezeu, de vreme ce am fost izgoniti din casele noastre si despartiti de copiii nostri.” Cand le-a fost dat insa sa lupte, au intors spatele, in afara putinora dintre ei. Dumnezeu este Stiutor al celor nedrepti
[247] Profetul lor le spuse: “Dumnezeu vi l-a inaltat rege pe Saul.” Ei i-au spus: “Cum sa aiba el putere asupra Mea? Noi suntem mai indreptatiti decat el sa domnim, caci el nu are nici macar intaietatea bogatiei.” El le spuse: “Dumnezeu l-a ales, dandu-i intaietate asupra voastra, a tuturor. El i-a dat intaietate asupra voastra prin stiinta si faptura pe care i le-a daruit.” Dumnezeu da regatul Sau cui voieste. Dumnezeu este Cuprinzator, Stiutor
[248] Profetul le spuse: “Iata care va fi semnul regatului sau: va va veni un cosciug, purtat de ingeri, in care se afla linistea de la Domnul vostru si moastele neamului lui Moise si ale neamului lui Aaron. Aici este un semn pentru voi, daca sunteti credinciosi.”
[249] Saul le spuse, atunci cand porni cu ostirea sa: “Dumnezeu va va pune la incercare cu un rau. Cel care va bea nu va fi dintre ai mei, iar cel care nu va gusta va fi dintre ai mei, precum si cel care va lua putina apa in causul palmei.” Si ei baura, in afara putinora dintre ei. Dupa ce a trecut raul cu cei care credeau, acestia i-au spus: “Noi nu avem nici o putinta astazi inaintea lui Goliat si a ostirilor sale.” Atunci cei care se gandeau la intalnirea cu Dumnezeu, au spus: “De cate ori o mana de oameni nu a biruit o ostire numeroasa, cu ingaduinta lui Dumnezeu?” Dumnezeu este cu cei rabdatori
[250] Cand se aflara dinaintea lui Goliat si a ostirilor sale, au spus: “Domnul nostru! Varsa asupra noastra rabdare, intareste-ne noua picioarele, da-ne noua ajutor asupra acestui neam de tagaduitori.”
[251] Si ei, cu ingaduinta lui Dumnezeu, i-au infrant, iar David l-a ucis pe Goliat. Dumnezeu i-a daruit lui David regatul si intelepciunea si El l-a invatat ceea ce a voit. Daca Dumnezeu nu i-ar respinge pe unii oameni cu ajutorul altora, atunci pamantul ar fi plin de stricaciune. Dumnezeu este Stapanul harului asupra lumilor
[252] Acestea sunt semnele lui Dumnezeu pe care Noi ti le vestim, caci tu esti dintre trimisi
[253] Noi i-am pus pe unii trimisi inaintea altora. Unora Dumnezeu le-a vorbit, pe altii Dumnezeu i-a ridicat pe trepte inalte. Noi i-am dat lui Iisus, fiul Mariei, dovezi vadite si l-am intarit cu duhul sfinteniei. Daca Dumnezeu ar fi voit, cei care au venit dupa el nu s-ar mai fi omorat intre ei, de vreme ce dovezi vadite le-au fost date. Ei nu au ajuns insa la o intelegere, caci unii dintre ei au crezut, iar altii au tagaduit. Daca Dumnezeu ar fi voit, ei nu s-ar fi omorat intre ei, insa Dumnezeu face ce voieste
[254] O, voi cei ce credeti! Dati milostenie din ceea ce v-am daruit, inainte de a veni o Zi, cand nici negotul, nici prietenia, nici mijlocirea nu vor mai sluji la nimic. Nedrepti sunt cei tagaduitori
[255] Dumnezeu! Nu este Dumnezeu afara de El, Viul, Vesnicul! Nici picoteala, nici somnul nu-L prind vreodata! Ale Lui sunt cele din ceruri si de pe pamant. Cine-ar putea mijloci la El, fara ingaduinta Sa? El cunoaste cele dinaintea lor si cele de dupa ei, iar ei nu cuprind din stiinta Sa decat ceea ce El voieste. Tronul Sau este mai intins decat cerurile si pamantul a caror pazire nu-I este Lui povara, caci El este Inaltul, Marele
[256] Nici o stricaciune in Credinta! Calea cea Dreapta se deosebeste de ratacire. Cel care il tagaduieste pe Taghut si crede in Dumnezeu a apucat cea mai trainica toarta, cea care nu se sparge. Dumnezeu este Auzitorul, Stiutorul
[257] Dumnezeu este Stapanul celor care cred, caci El ii scoate din intunecimi catre lumina. Cei care tagaduiesc ii au stapani pe Taguti (Razvratiti) care ii scot de la lumina catre intunecimi, de aceea ei vor fi sotii Focului, unde vor vesnici
[258] Nu l-ai vazut pe cel care s-a sfadit cu Abraham asupra Domnului sau, fiindca Dumnezeu ii daduse lui regatul? Abraham ii spuse: “Domnul Meu este Cel ce daruieste viata si moartea deopotriva.” El ii spuse: “Eu sunt cel care daruieste viata si moartea!” Abraham ii spuse: “Dumnezeu face sa se iveasca soarele de la Rasarit, tu, fa-l sa se iveasca de la Asfintit!” Cel care tagaduia a ramas incurcat, caci Dumnezeu nu calauzeste neamul celor nedrepti
[259] Pe cel care, trecand pe langa o cetate prabusita in ruina, spuse: “Cum o va mai invia Dumnezeu dupa moartea ei?, Dumnezeu l-a tinut mort o suta de ani, apoi l-a inviat si l-a intrebat: “Cat ai zacut acolo?”, el ii spuse: “Am stat o zi ori chiar mai putin. Dumnezeu ii spuse: “Nu, ai zacut o suta de ani! Priveste-ti mancarea si bautura: nu s-au stricat! Priveste-ti magarul! Noi vom face din tine un semn vorbitor pentru oameni. Priveste cum randuim osemintele si cum le invesmantam in carne!” Dinaintea acestei dovezi vadite, omul spuse: “Stiu ca Dumnezeu este Atotputernic.”
[260] Abraham spuse: “Domnul Meu! Arata-mi cum dai mortilor viata!” Dumnezeu l-a intrebat: “Nu crezi?” El i-a spus: “Ba da, eu cred, insa vreau ca si inima mea sa-si afle tihna.” Dumnezeu spuse: “Ia patru pasari si taie-le in bucati! Pune fiecare bucata sub un alt munte, iar apoi cheama-le! Ele vor veni la tine in mare graba.” Sa stii ca Dumnezeu este Puternic, Intelept
[261] Cei care isi cheltuiesc averile pentru Calea lui Dumnezeu sunt asemenea unui graunte care da nastere la sapte spice, iar fiecare spic are o suta de graunte. Dumnezeu daruieste indoit cui voieste. Dumnezeu este Cuprinzator, Stiutor
[262] Cei care isi cheltuiesc averile pentru Calea lui Dumnezeu si nu se gandesc la ceea ce au dat cu parere de rau ori cu ocara, aceia isi vor afla rasplata la Domnul lor. Ei nu vor cunoaste acolo teama si nu vor fi mahniti
[263] Vorba cuviincioasa si iertarea sunt mai bune decat milostenia urmata de ocara. Dumnezeu este Bogat, Bland
[264] Nu va faceti zadarnice milosteniile voastre, alaturandu-le o parere de rau ori o ocara, la fel ca acela care da din averile sale ca sa-l vada oamenii, insa care nu crede nici in Dumnezeu, nici in Ziua de Apoi. Este asemenea unei stanci acoperite cu tarana: o ploaie zdravana o va lovi si o va lasa golasa. Ei nu stapanesc nimic din ceea ce au agonisit. Dumnezeu nu calauzeste neamul celor tagaduitori
[265] Cei care isi cheltuiesc averile, cautand sa-i placa lui Dumnezeu si sa-si intareasca sufletele sunt asemenea unei gradini sadite pe un deal: daca o ploaie zdravana o atinge, ea va da de doua ori mai multe roade, insa daca nu o atinge nici o ploaie zdravana, atunci si roua ii este de ajuns. Dumnezeu este Vazator a ceea ce faptuiti
[266] Nu ar dori oricare dintre voi sa stapaneasca o gradina sadita cu curmali si vie, prin care curg parauri si in care sunt fructe de tot soiul? Iata ca batranetea l-a ajuns insa; semintia lui este slaba; un vant de foc a lovit gradina si a ars-o. Asa va lamureste Dumnezeu voua semnele Sale. Poate veti chibzui
[267] O, voi cei ce credeti! Dati milostenie din bunatatile pe care le-ati agonisit si din roadele pe care, pentru voi, le-am facut sa iasa din pamant! Nu alegeti ceea ce-i rau ca sa-l dati drept milostenie. Voi n-ati alege ceea ce este rau doar daca ati inchide ochii. Sa stiti ca Dumnezeu este Bogat, Laudat
[268] Diavolul va ameninta cu saracia si va porunceste lucruri rusinoase, iar Dumnezeu va fagaduieste iertare si har. Dumnezeu este Cuprinzator, Stiutor
[269] El daruieste intelepciune cui voieste. Cel caruia i s-a daruit intelepciune se bucura de mult bine. Doar cei daruiti cu minte chibzuiesc
[270] Oricare ar fi milostenia pe care o dati, oricare ar fi dorinta pe care o aveti, Dumnezeu stie negresit. Cei tagaduitori nu vor primi nici un ajutor
[271] Daca dati milostenia pe fata, este bine, insa daca o dati sarmanilor pe ascuns, este si mai bine pentru voi. Ea va sterge din relele voastre. Dumnezeu este Cunoscator a ceea ce faptuiti
[272] Nu sta asupra ta sa-i calauzesti, caci Dumnezeu calauzeste pe cine voieste. Milostenia pe care o dati este spre binele vostru. Nu dati decat cautand catre fata lui Dumnezeu! Ceea ce dati drept milostenie va va fi inapoiat si nu veti fi nedreptatiti
[273] Pe cei saraci, ajunsi in mizerie, pe Calea lui Dumnezeu, care acum nu mai pot stabate intinderile, nestiutorul ii crede bogati din pricina cucerniciei lor. Tu ii vei cunoaste dupa infatisare, caci nu vor cere milostenie cu neobrazare. Dumnezeu stie intru totul bunurile pe care li le dati lor
[274] Cei care dau din averile lor, noapte si zi, pe ascuns ori pe fata, isi vor afla rasplata la Domnul lor: ei nu vor cunoaste acolo teama si nici nu vor fi mahniti
[275] Cei care se hranesc din camata nu se vor ridica in Ziua Judecatii decat asa cum se ridica acela pe care Diavolul l-a lovit cu strasnicie. Aceasta, fiindca ei spun: “Negustoria si camata sunt deopotriva.” Dumnezeu a ingaduit negustoria, insa a oprit camata. Cel care se va lasa de camata, indata ce aude o predica de la Domnul sau, va putea pastra ceea ce a agonisit. Fapta lui este la Dumnezeu. Cei care se vor reintoarce la camata, vor fi sotii Focului, unde vor vesnici
[276] Dumnezeu va strivi camata si va inalta milostenia. El nu-l iubeste pe tagaduitorul pacatos
[277] Cei care cred, cei care fac binele, cei care isi savarsesc rugaciunea, cei care dau milostenie, aceia sunt cei care isi vor afla rasplata la Domnul lor: ei nu vor cunoaste acolo teama si nici nu vor fi mahniti
[278] O, voi cei ce credeti! Temeti-va de Dumnezeu! Lasati camata, daca sunteti credinciosi
[279] Daca nu o faceti, veti auzi de un razboi de la Dumnezeu si de la trimisul Sau. Daca va veti cai, va veti putea pastra agoniseala. Nu nedreptatiti si nu veti fi nedreptatiti
[280] Daca ii este greu cuiva, asteptati pana ii va fi usor. Daca va milostiviti de el, este cu atat mai bine pentru voi. O, daca ati sti
[281] Temeti-va de ziua cand va veti intoarce la Dumnezeu, ziua cand fiece suflet va primi rasplata a ceea ce a agonisit, ziua cand nimeni nu va fi nedreptatit
[282] O, voi cei ce credeti! Scrieti-va datoria pe care o aveti si care trebuie platita la un soroc hotarat! Un scrib ales dintre voi s-o scrie cinstit! Nici un scrib sa nu refuze s-o scrie asa cum Dumnezeu l-a invatat: sa scrie ceea ce datornicul ii dicteaza, sa se teama de Domnul sau, sa nu taie nimic din datorie! Daca datornicul este nebun ori beteag, daca nu poate dicta el insusi, atunci un imputernicit al sau sa o dicteze cinstit. Cereti marturisirea a doi martori dintre oamenii vostri! Daca nu aflati doi barbati, atunci alegeti un barbat si doua femei dintre cei asupra carora va invoiti ca martori. Daca una dintre femei se inseala, cealalta ii va aminti ceea ce ea a uitat. Martorii sa nu refuze, atunci cand sunt chemati sa depuna marturie. Nu sovaiti sa scrieti aceasta datorie, fie ea mica ori mare, hotarandu-i sorocul. Asa este drept inaintea lui Dumnezeu. Asa se da mai multa greutate marturiei si asa vi se indeparteaza orice indoiala. Cand este vorba de o treaba ce o indepliniti pe loc, intre voi, nu vi se va face nici o vina, daca nu o veti scrie. Chemati-va martori, atunci cand faceti negot! Sa nu-i infricosati, nici pe scrib, nici pe martor! Daca o veti face, va veti dovedi silnici. Temeti-va de Dumnezeu! Dumnezeu va invata, caci Dumnezeu este Atotstiutor
[283] Daca sunteti in calatorie si nu veti afla nici un scrib, veti amaneta ceva. Daca unul dintre voi amaneteaza altuia, cel care a primit lucrul amanetat va trebui sa-l inapoieze. Sa se teama de Dumnezeu, Domnul sau! Nu refuzati sa depuneti marturie, caci cel care refuza pacatuieste in inima lui. Dumnezeu este Cunoscator a ceea ce faptuiti
[284] Ale lui Dumnezeu sunt cele din ceruri si de pe pamant. Daca destainuiti ceea ce este in sinea voastra ori daca tainuiti, Dumnezeu va va cere socoteala. El iarta pe cine voieste si osandeste pe cine voieste
[285] Trimisul a crezut in ceea ce a fost pogorat asupra sa de la Domnul sau. El, laolalta cu credinciosii, au crezut in Dumnezeu, in ingerii Sai, in cartile Sale, in trimisii Sai. “Noi nu facem deosebire intre trimisii Sai.” Si ei au spus: “Ascultam si ne supunem! Iertarea Ta, Domnul nostru, caci intru Tine este devenirea!”
[286] Dumnezeu nu impovareaza nici un suflet peste ceea ce ar putea duce. Binele pe care-l va savarsi se va intoarce la el, precum si raul pe care-l va savarsi. Domnul nostru! Nu ne osandi daca vom uita ori vom gresi! Domnul nostru! Nu ne da noua o povara asemenea celei pe care le-ai dat-o celor dinaintea noastra! Domnul nostru! Nu ne impovara pe noi cu ceea ce nu putem duce! Sterge greselile noastre! Iarta-ne noua! Miluieste-ne pe noi! Tu esti Obladuitorul nostru! Ajuta-ne noua impotriva neamului celor tagaduitori