Romanian - Chapter 21 - Al-Anbiya

Se apropie de oameni [termenul] socotirii cu ei , însã ei se înde- pãrteazã cu nepãsare

Nu le vine lor o îndurare nouã de la Domnul lor fãrã ca ei sã n-o asculte ºi sã n-o ia în batjocurã

Cu inimi nepãsãtoare; iar cei care sunt nelegiuiþi vorbesc înºoaptã : „Este acesta altceva decât un om ca ºi voi? Voiþi sã veniþi la vrãjitorie , când voi o vedeþi limpede?”

El zice: „Domnul meu ºtie ceea ce se spune ºi în cer ºi prepãmânt. El, doarã, este Cel care Aude Totul [ºi] Atoateºtiutor[As-Sami´, Al-´Alim]”

Ba ei spun: „Sunt vise încurcate! Ba El le-a plãsmuit! Ba El este mai degrabã un poet! Sã ne aducã o minune, aºa cum au fost trimiºi cei de mai înainte!”

Nu a crezut înainte de ei nici o cetate din cele pe care le-am nimicit! ªi oare ei ar crede

Nu am trimis înainte de tine decât numai bãrbaþi cãrora le-am revelat. Întrebaþi-i pe oamenii Cãrþii , dacã voi nu ºtiþi

Noi nu i-am fãcut pe ei niºte trupuri care nu mãnâncã hranã ºiei nu au fost veºnici

Apoi le-am adeverit Noi fãgãduinþa ºi i-am mântuit pe ei ºi pecei care am voit Noi ºi i-am nimicit pe cei care au întrecut mãsura

Noi v-am pogorât o Carte în care se aflã pomenirea voastrã . Oare nu pricepeþi

ªi câte cetãþi care au fost nelegiuite am distrus Noi?! ªi dupã ele am creat Noi alte neamuri

ªi când ei simt asprimea Noastrã , iatã-i cum o iau la fugã, pãrãsindu-le

„Nu fugiþi, ci întoarceþi-vã la cele cu care v-aþi îmbuibat ºi la casele voastre, pentru ca voi sã puteþi fi întrebaþi!”

Dar ei zic : „Vai nouã! Noi am fost nelegiuiþi!”

ªi nu vor înceta aceste strigãte ale lor pânã ce nu-i vom face niºte miriºti, stinºi

Noi nu am creat cerul ºi pãmântul ºi ceea ce se aflã între ele, jucându-Ne

Dacã am fi voit sã facem o joacã , am fi fãcut-o [din lucrurile apropiate] de Noi , dacã am fi fãcut-o

Dimpotrivã, Noi lovim cu adevãrul deºertãciunea ºi o facem sãdisparã ºi iatã cã ea este ca ºi moartã. ªi va fi vai de voi pentru ceea ce Îi puneþi Lui în seam&a

Ai Lui sunt cei din ceruri ºi de pre pãmânt. Iar aceia care suntlângã El nu se socotesc prea mari pentru a-L adora ºi nici nuostenesc ei

Ei Îi aduc laudã noaptea ºi ziua fãrã sã se domoleascã

Dar iatã cum îºi iau ei zei pe pãmânt care sã poatã sã-i învie [pe morþi]

El nu este întrebat despre ceea ce face , pe când ei vor fi întrebaþi

Sau iau ei în locul Lui alþi dumnezei? Spune: „Aduceþi dovadavoastrã !” Acesta este mesajul celor care sunt cu Mine ºi Mesajulcelor de dinainte de Mine!”. Însã cei mai mulþi dintre

ªi Noi nu am trimis înaintea ta nici un profet fãrã sã nu-i revelãm lui: „Nu existã altã divinitate în afarã de Mine, deci adoraþi-Mã pe Mine!”

Ei zic: „Cel Milostiv ªi-a luat un fiu!” Mãrire Lui! Însã ei nu sunt decât niºte robi þinuþi în cinste

Ei nu I-o iau înainte cu vorba ºi ei purced numai dupã poruncaLui

El ºtie ce este înaintea lor ºi ce este în urma lor. Iar ei nu mijlocesc decât pentru acela de care El este mulþumit, dar ei sunt cu teamã de El

Iar pe acela dintre ei care zice: „Eu sunt dumnezeu în loculLui!” îl vom rãsplãti cu Gheena, cãci astfel îi rãsplãtim pe cei nelegiuiþi

Oare nu vãd cei care nu cred cã cerurile ºi pãmântul au fostîmpreunã ºi cã Noi le-am despãrþit ºi din apã am fãcut tot ce este lucru viu ? ªi oare

Noi am fãcut pe pãmânt munþi neclintiþi , pentru ca el sã nu se clatine cu ei, iar printre ei [munþi] am fãcut cãrãri ºi drumuri pentru ca ei sã se poatã cãlãuzi

ªi Noi am fãcut cerul ca un acoperiº bine pãzit ºi totuºi ei sunt fãrã bãgare de seamã la minunile lui

El este acela care a creat noaptea ºi ziua , soarele ºi luna; ºi fiecare pluteºte pe cercul sãu

ªi Noi nu am dat veºnicia nici unui om înainte de tine. Dacã tu mori, ar putea fi ei nemuritori

Fiecare suflet trebuie sã guste moartea. Noi vã încercãm cu rãulºi cu binele , în chip de ispitã, ºi la Noi vã veþi întoarce

ªi când te vãd aceia care nu cred, nu te privesc altfel decât cu batjocurã. „Acesta este cel care vorbeºte [de rãu] despre dumnezeii voºtri?” Însã ei în Mesajul Celui Milostiv nu cred

Omul a fost creat din grabã . Eu vã voi arãta semnele Mele , însã nu-Mi cereþi sã Mã grãbesc

ªi zic ei: „ªi când va veni aceastã ameninþare , dacã sunteþi întru adevãr?”

Dacã ar ºti cei care nu cred [momentul] când ei nu vor putea sãopreascã focul de la feþele lor, nici de la spatele lor ºi nici nu vor putea ei sã fie ajutaþi

Însã acesta va veni asupra lor pe neaºteptate ºi ei vor fi uluiþi ºi nu îl vor putea îndepãrta de ei ºi nici nu li se va mai da rãgaz

Au fost batjocoriþi ºi alþi trimiºi de dinainte de tine . Însã i-aînconjurat pe aceia care i-au batjocorit întocmai aceia de care eiºi-au bãtut joc

Spune: „Cine vã apãrã noaptea ºi ziua afarã de Cel Milostiv?” Însã ei se feresc sã-L pomeneascã pe Domnul lor

Sau au ei dumnezei, afarã de Noi, care sã-i apere de Noi? Ei nu se pot ajuta nici pe ei înºiºi ºi nici nu vor fi ei ajutaþi împotriva Noastrã

Ba Noi le-am dãruit acestora ºi pãrinþilor lor plãcerile trecãtoare,ºi au avut ei parte de viaþã lungã. Dar oare nu vãd ei cã Noi venim asupra pãmântului pe care îl îngu

Spune: „Eu vã previn prin ceea ce îmi este revelat”. Însã cei surzi nu aud chemarea, când sunt preveniþi

Dar când îi atinge pe ei o adiere a chinului Domnului tãu, atunci zic ei: „Vai nouã! Noi am fost, într-adevãr, nelegiuiþi!”

În Ziua Învierii, Noi vom pune balanþa dreaptã ºi nici un suflet nuva fi urgisit câtuºi de puþin . ªi de ar fi ceva, chiar ºi numai câtgreutatea unui bob de muºtar , Noi îl vom

Noi le-am dat lui Moise ºi lui Aaron Cartea de îndreptare[Al-Furqan] , ca o luminã ºi o îndemnare pentru cei cu fricã

Pentru cei care se tem de Domnul lor, chiar ºi atunci când nu sunt ei vãzuþi, ºi pentru cei care de Ceasul [de apoi] se tem

Acesta este un Mesaj binecuvântat pe care chiar Noi l-am pogorât. ªi oare voi îl tãgãduiþi

ªi i-am dat Noi mai înainte lui Avraam cãlãuzirea pe drumul cel drept , pentru cã Noi îl cunoºteam

ªi când le-a zis el tatãlui sãu ºi neamului sãu: „Ce sunt aceste chi- puri la care voi vã închinaþi?”

I-au rãspuns ei: „Noi i-am aflat pe pãrinþii noºtri închinându-se la ele”

A zis : „Voi ºi pãrinþii voºtri aþi fost în rãtãcire învederatã”

Au zis ei: „Tu ai venit la noi cu Adevãrul sau tu eºti dintre aceia care glumesc?”

Iar el a rãspuns: „Ba nu! Domnul vostru este Stãpânul cerurilor ºial pãmântului, care le-a creat pe ele, iar eu sunt unul dintre aceia care vã mãrturisesc vouã despre aceasta

ªi, [jur] pe Allah! Eu voi urzi împotriva idolilor voºtri , dupã ce veþi întoarce spatele, îndepãrtându-vã ”

ªi i-a fãcut pe ei fãrâme , afarã de cel mai mare dintre ei, astfel încât sã se întoarcã spre el

Au zis ei: „Cine a fãcut aceasta cu zeii noºtri? El este, neîndoielnic, dintre cei nelegiuiþi!”

Au zis [unii]: „Am auzit un fecior pomenindu-i pe ei. El se cheamã Avraam”

Au zis: „Aduceþi-l dinaintea oamenilor pentru ca ei sã facã mãr- turie! ”

Au zis [atunci]: „Tu ai fãcut aceasta cu zeii noºtri, Avraam?”

A rãspuns el: „Ba a fãcut-o cel mai mare dintre ei , acesta! Întrebaþi-i, dacã ei pot cuvânta!”

Atunci s-au întors la sufletele lor ºi au zis: „Aºadar, voi sunteþi cei nelegiuiþi! ”

Apoi au întors capetele lor [zicând]: „Tu ºtii prea bine cã aceºtia nu vorbesc!”

ªi a zis el : „Dar oare voi vã închinaþi, în loc de Allah, la ceva care nu vã este de nici un folos ºi nici nu vã poate face nimic rãu

Uff! pentru voi ºi pentru ceea ce adoraþi în loc de Allah! Oare voi nu pricepeþi?”

Au zis: „Ardeþi-l ºi ajutaþi-i pe zeii voºtri, dacã voi vreþi sã faceþi[ceva pentru ei]!”

Dar Noi am zis: „O, foc! Fii rãcoare ºi mântuire peste Avraam!”

Ei au vrut un vicleºug împotriva lui, însã Noi am fãcut ca ei sã fie cei mai în pierdere

ªi Noi l-am mântuit pe el ºi [asemenea] ºi pe Lot pe pãmântul pe care l-am binecuvântat pentru oameni

ªi i-am dãruit Noi pe Isaac ºi pe Iacob, pe deasupra , ºi pe toþi i-am fãcut evlavioºi

ªi i-am fãcut Noi ocârmuitori, care au cãlãuzit [lumea] dupãporunca Noastrã, ºi le-am revelat lor sã facã fapte bune, sãîmplineascã Rugãciunea

Iar lui Lot i-am dãruit Noi înþelepciune ºi ºtiinþã ºi l-am mântuit pe el din cetatea care sãvârºea desfrâu, cãci ei au fost un neam de oameni rãi, nelegiuiþi

ªi l-am fãcut pe el sã intre sub îndurarea Noastrã, cãci el era cu adevãrat dintre cei evlavioºi

ªi [adu-þi aminte de] Noe, când a chemat el, mai înainte , ºi i-am rãspuns Noi ºi l-am mântuit pe el împreunã cu familia lui de spaima cea mare

ªi l-am ajutat Noi împotriva neamului care þinea semnele Noastre de minciunã. Ei erau un neam rãu ºi i-am înecat pe ei cu toþii

ªi [adu-þi aminte] de David ºi de Solomon, când au judecat asupracâmpului cultivat pe care au pãscut noaptea oile neamului. Iar Noi am fost martori la judecata lor

Noi l-am învãþat pe Solomon sã o înþeleagã ºi fiecãruia i-am dat putere de judecatã ºi ºtiinþã. ªi i-am supus lui David munþii ºi pãsãrile, ca s&ati

Noi l-am învãþat meºteºugul cãmãºilor din zale, pentru ca sã vã apere de asprimea voastrã . ªi oare sunteþi voi mulþumitori

Iar lui Solomon [i-am supus Noi] vântul cel vijelios, ca sã alerge la porunca sa pe pãmântul pe care Noi l-am binecuvântat . ªi Noi am fost Atoateºtiutori

ªi printre ºeitani au fost unii care se cufundau pentru el ºi fãceauºi alte lucruri, iar Noi am fost pãzitori peste ei

ªi [adu-þi aminte] de Iov, când l-a chemat el pe Domnul lui :„M-a atins pe mine rãul! Însã Tu eºti Cel mai Milostiv între milostivi!”

ªi Noi i-am rãspuns ºi am îndepãrtat rãul care-l lovise ºi i-am dat lui înapoi familia lui, ºi încã pe atât împreunã cu ei, ca îndurare din partea Noastrã ºi ca amintire pentru adoratori

ªi [adu-þi aminte] de Ismail ºi de Idris ºi de Dhu-l-Kifl - ºi toþi erau rãbdãtori

ªi i-am fãcut Noi sã intre în îndurarea Noastrã, cãci ei au fost cuadevãrat dintre cei evlavioºi

ªi [adu-þi aminte] de Dhu-n-Nun , când el a plecat furios ºi ºi-a închipuit cã Noi nu vom mai avea putere asupra lui. Atunci el a strigatîn întunecimi: “Nu existã altã divinitate în afarã de Tine! Slav&ati

ªi Noi i-am rãspuns ºi l-am izbãvit de mâhnire . Astfel îi mântuim Noi pe dreptcredincioºi

ªi [adu-þi aminte] de Zaharia, când Îl chema el pe Domnul sãu:„Doamne, nu mã lãsa singur, cãci Tu eºti cel mai bun dintre moºtenitori!”

ªi i-am rãspuns Noi ºi i l-am dat lui pe Ioan ºi am tãmãduit-o pentru el pe soaþa lui . Ei se întreceau în bine ºi Ne chemau cu dorinþã ºi cu teamã ºi erau evlavio

ªi [adu-þi aminte] de aceea care ºi-a pãstrat castitatea ei . ªi am suflat Noi asupra ei prin duhul Nostru ºi am fãcut din ea ºi din fiul ei semn pentru [toate] lumile

Aceastã credinþã a voastrã este o credinþã unicã, iar Eu suntDomnul vostru. Aºadar, adoraþi-Mã pe Mine

Dar ei s-au divizat între ei. Însã cu toþii se vor întoarce la Noi

Iarã râvna aceluia care împlineºte fapte bune ºi este drept- credincios nu va fi tãgãduitã, iar Noi o vom scrie pentru el

ªi le este oprit [locuitorilor] unei cetãþi pe care Noi am nimicit-o sã se mai întoarcã

Pânã ce vor fi lãsaþi sã treacã Yagog ºi Magog , ºi ei se vor grãbi de pe toate înãlþimile

[ªi atunci] va fi apropiatã promisiunea cea adevãratã , iar [înZiua de Apoi], ochii celor care nu au crezut vor fi împietriþi: „Vai nouã! Am fost cu nebãgare de seamã faþã de

“Voi ºi cei pe care îi adoraþi , în afarã de Allah, veþi fi hranã pentru Gheena, spre care voi veniþi”

Dacã aceºtia ar fi dumnezei, nu ar veni spre ea. Dar toþi vor rãmâne veºnic în ea

Ei vor scoate în ea gemete ºi ei nu vor auzi în ea [nimic]

Aceia cãrora li s-a promis de mai înainte [rãsplata] cea mai bunã din partea Noastrã vor sta departe de ea

Ei nu vor auzi glasul ei, ºi acolo unde vor pofti sufletele lor, ei vor rãmâne veºnic

Nu-i va întrista spaima cea mare ºi îi vor întâmpina îngerii[zicându-le]: „Aceasta este Ziua voastrã, care vi s-a promis”

În Ziua aceea vom închide Noi cerul, aºa cum se închid sulurile cu scripturi . Aºa cum am fãcut Noi prima fãpturã, o vom face din nou . Aceasta este o promisiune pe care Noi am fãcut-o ºi pe careo îndeplin

ªi Noi am scris în Psalmi , dupã pomenire : "Robii Mei cei evlavioºi vor moºteni pãmântul”

În aceasta este un mesaj pentru un neam [de oameni]care adorã

ªi Noi nu te-am trimis decât ca o îndurare pentru lumi

Spune: „Mi s-a revelat mie cã Domnul vostru este un Domn unic! Oare voi sunteþi supuºi voinþei Lui [musulmani]?”

ªi dacã, dupã aceea, ei întorc spatele , spune: „Eu v-am vestit vouã cu toatã dreptatea, însã eu nu ºtiu dacã este aproape ori este departe ceea ce vi s-a promis

l ºtie vorbele rostite de voi cu glas tare ºi El ºtie ºi ceea ce ascundeþi [în inimi]

ªi eu nu ºtiu dacã aceasta nu este o ispitã pentru voi sauo plãcere [trecãtoare] pânã la un timp”

El spune: „Doamne, judecã întru dreptate!” ªi Domnul Nostru Cel Milostiv [Ar-Rahman] este Cel la care se cere ajutor împotriva a ceea ce voi rostiþi!”