Romanian - Chapter 44 - Ad-Dukhan

Ha´, Mim

Noi am trimis-o într-o noapte binecuvântatã - cãci Noi am fost cu adevãrat prevenitori

În care se hotãrãsc toate rânduielile înþelepte

Printr-o poruncã de la Noi, cãci Noi suntem Cel care trimite

Ca îndurare de la Domnul tãu Cel Care Aude Totul [ºi este] Atoate-ºtiutor [As-Sami´, Al-´Alim]

Stãpânul cerurilor ºi al pãmântului ºi al celor ce sunt între ele, dacã voi sunteþi cu credinþã

Nu existã altã divinitate afarã de El; El dã viaþã ºi dã moarte ºi El este Stãpânul vostru ºi Stãpânul pãrinþilor voºtri cei dintâi

Însã ei sunt în îndoialã ºi râd

Deci, aºteaptã o zi în care cerul va veni cu un fum învederat

Care-i va învãlui pe oameni. Aceasta va fi o osândã dureroasã

“Doamne, îndepãrteazã osânda de la noi, cãci noi [acum]credem!”

De unde le-a venit lor aceastã îndemnare, când a venit la ei unTrimis limpede

Iar ei s-au întors de la el ºi au zis: "El este om învãþat [de cãtre alþii], un nebun

Noi vom îndepãrta puþin osânda, iar voi veþi reveni [tot aºa]

Dar într-o Zi vom lovi cu asprimea cea mai mare ºi atunci NoiNe vom rãzbuna

Mai înainte de ei am încercat Noi neamul lui Faraon, când a venit la ei un trimis nobil

[ªi le-a zis lor]: "Aduceþi-i la mine pe robii lui Allah, cãci eu sunt un trimis vrednic de încredere

ªi nu vã ridicaþi cu semeþie împotriva lui Allah, cãci eu vã aduc dovadã limpede

ªi eu caut apãrare la Domnul meu ºi Domnul vostru pentru ca voi sã nu mã loviþi cu pietre, [pentru a mã ucide]

Iar dacã nu voiþi sã mã credeþi, staþi departe de mine

ªi L-a chemat el pe Domnul lui, [zicând]: "Aceºtia sunt un neam de oameni nelegiuiþi

Deci, purcede noaptea împreunã cu robii Mei! Însã voi veþi fi urmãriþi

ªi lasã marea liniºtitã! Ei sunt oºteni sortiþi înecului

Câte grãdini ºi izvoare au lãsat [în urma lor]

Câte ogoare ºi locuri minunate

ªi câte plãceri de care s-au bucurat ei

Aºa! ªi am lãsat Noi un alt neam care sã-i moºteneascã

ªi nu i-au plâns pe ei nici cerul, nici pãmântul ºi nu li s-a dat lor nici un rãgaz

ªi i-am mântuit Noi pe fiii lui Israel de osânda cea umilitoare

De Faraon care era îngâmfat ºi întrecea mãsura

ªi Noi i-am ales pe ei cu bunã ºtiinþã peste [toate] lumile

ªi le-am dat lor semne în care s-a aflat încercare limpede

Iar aceºtia zic

Nu este pentru noi decât prima noastrã moarte ºi nu vom mai fi noi readuºi la viaþã

Aduceþi-i [înapoi] pe pãrinþii noºtri, dacã grãiþi voi adevãr

Oare sunt ei mai buni sau neamul lui Tubba´ ºi cei de dinainte de ei? Noi i-am fãcut sã piarã, pentru cã ei au fost nelegiuiþi

ªi nu am fãcut Noi cerurile ºi pãmântul ºi cele ce se aflã între ele, jucându-ne

Nu le-am fãcut Noi decât întru adevãr, însã cei mai mulþi dintre ei nu ºtiu

Ziua despãrþirii este timpul hotãrât pentru ei toþi

O Zi în care un aliat nu va putea fi de nici un folos unui [alt] aliatºi în care ei nu vor fi ajutaþi

Afarã de acela cãruia Allah îi va arãta îndurare, cãci El estePuternic ºi Îndurãtor [Al-´Aziz, Ar-Rahim]

Fãrã îndoialã cã pomul Zaqqum

Va fi hrana pãcãtosului

Ca smoala topitã va fierbe în pântece

Ca apa clocotitã

Apucaþi-l ºi cãraþi-l pe el în mijlocul Iadului

Apoi turnaþi asupra capului sãu din chinul apei fierbinþi!”

[ªi i se va zice]: "Gustã! Tu [care pretindeai cã eºti] puter nic ºi nobil

Aceasta este aceea de care vã îndoiaþi

Cei cu fricã [de Allah] se vor afla într-un loc sigur

În grãdini ºi printre izvoare

Vor purta straie de mãtase ºi brocart, ºezând faþã în faþã

Întocmai aºa! ªi le vom da Noi ca soaþe hurii cu ochii mari

ªi în ele vor cere în deplinã liniºte tot felul de fructe

Nu vor gusta în ele moartea, afarã de moartea cea dintâi . ªiAllah îi va feri pe ei de chinul Iadului

Aceasta este ca îndurare de la Domnul tãu ºi aceasta este marea izbândã

ªi Noi l-am fãcut uºor [Coranul], în limba ta, astfel încât ei sã ia aminte

Aºteaptã ºi ia seama, aºadar, fiindcã ºi ei aºteaptã ºi iau seama