Verse 1 — Surah Ad-Dukhan 44:1
Ha´, Mim
Verse 2 — Surah Ad-Dukhan 44:2
Pe Cartea cea limpede
Verse 3 — Surah Ad-Dukhan 44:3
Noi am trimis-o într-o noapte binecuvântatã - cãci Noi am fost cu adevãrat prevenitori
Verse 4 — Surah Ad-Dukhan 44:4
În care se hotãrãsc toate rânduielile înþelepte
Verse 5 — Surah Ad-Dukhan 44:5
Printr-o poruncã de la Noi, cãci Noi suntem Cel care trimite
Verse 6 — Surah Ad-Dukhan 44:6
Ca îndurare de la Domnul tãu Cel Care Aude Totul [ºi este] Atoate-ºtiutor [As-Sami´, Al-´Alim]
Verse 7 — Surah Ad-Dukhan 44:7
Stãpânul cerurilor ºi al pãmântului ºi al celor ce sunt între ele, dacã voi sunteþi cu credinþã
Verse 8 — Surah Ad-Dukhan 44:8
Nu existã altã divinitate afarã de El; El dã viaþã ºi dã moarte ºi El este Stãpânul vostru ºi Stãpânul pãrinþilor voºtri cei dintâi
Verse 9 — Surah Ad-Dukhan 44:9
Însã ei sunt în îndoialã ºi râd
Verse 10 — Surah Ad-Dukhan 44:10
Deci, aºteaptã o zi în care cerul va veni cu un fum învederat
Verse 11 — Surah Ad-Dukhan 44:11
Care-i va învãlui pe oameni. Aceasta va fi o osândã dureroasã
Verse 12 — Surah Ad-Dukhan 44:12
“Doamne, îndepãrteazã osânda de la noi, cãci noi [acum]credem!”
Verse 13 — Surah Ad-Dukhan 44:13
De unde le-a venit lor aceastã îndemnare, când a venit la ei unTrimis limpede
Verse 14 — Surah Ad-Dukhan 44:14
Iar ei s-au întors de la el ºi au zis: "El este om învãþat [de cãtre alþii], un nebun
Verse 15 — Surah Ad-Dukhan 44:15
Noi vom îndepãrta puþin osânda, iar voi veþi reveni [tot aºa]
Verse 16 — Surah Ad-Dukhan 44:16
Dar într-o Zi vom lovi cu asprimea cea mai mare ºi atunci NoiNe vom rãzbuna
Verse 17 — Surah Ad-Dukhan 44:17
Mai înainte de ei am încercat Noi neamul lui Faraon, când a venit la ei un trimis nobil
Verse 18 — Surah Ad-Dukhan 44:18
[ªi le-a zis lor]: "Aduceþi-i la mine pe robii lui Allah, cãci eu sunt un trimis vrednic de încredere
Verse 19 — Surah Ad-Dukhan 44:19
ªi nu vã ridicaþi cu semeþie împotriva lui Allah, cãci eu vã aduc dovadã limpede
Verse 20 — Surah Ad-Dukhan 44:20
ªi eu caut apãrare la Domnul meu ºi Domnul vostru pentru ca voi sã nu mã loviþi cu pietre, [pentru a mã ucide]
Verse 21 — Surah Ad-Dukhan 44:21
Iar dacã nu voiþi sã mã credeþi, staþi departe de mine
Verse 22 — Surah Ad-Dukhan 44:22
ªi L-a chemat el pe Domnul lui, [zicând]: "Aceºtia sunt un neam de oameni nelegiuiþi
Verse 23 — Surah Ad-Dukhan 44:23
Deci, purcede noaptea împreunã cu robii Mei! Însã voi veþi fi urmãriþi
Verse 24 — Surah Ad-Dukhan 44:24
ªi lasã marea liniºtitã! Ei sunt oºteni sortiþi înecului
Verse 25 — Surah Ad-Dukhan 44:25
Câte grãdini ºi izvoare au lãsat [în urma lor]
Verse 26 — Surah Ad-Dukhan 44:26
Câte ogoare ºi locuri minunate
Verse 27 — Surah Ad-Dukhan 44:27
ªi câte plãceri de care s-au bucurat ei
Verse 28 — Surah Ad-Dukhan 44:28
Aºa! ªi am lãsat Noi un alt neam care sã-i moºteneascã
Verse 29 — Surah Ad-Dukhan 44:29
ªi nu i-au plâns pe ei nici cerul, nici pãmântul ºi nu li s-a dat lor nici un rãgaz
Verse 30 — Surah Ad-Dukhan 44:30
ªi i-am mântuit Noi pe fiii lui Israel de osânda cea umilitoare
Verse 31 — Surah Ad-Dukhan 44:31
De Faraon care era îngâmfat ºi întrecea mãsura
Verse 32 — Surah Ad-Dukhan 44:32
ªi Noi i-am ales pe ei cu bunã ºtiinþã peste [toate] lumile
Verse 33 — Surah Ad-Dukhan 44:33
ªi le-am dat lor semne în care s-a aflat încercare limpede
Verse 34 — Surah Ad-Dukhan 44:34
Iar aceºtia zic
Verse 35 — Surah Ad-Dukhan 44:35
Nu este pentru noi decât prima noastrã moarte ºi nu vom mai fi noi readuºi la viaþã
Verse 36 — Surah Ad-Dukhan 44:36
Aduceþi-i [înapoi] pe pãrinþii noºtri, dacã grãiþi voi adevãr
Verse 37 — Surah Ad-Dukhan 44:37
Oare sunt ei mai buni sau neamul lui Tubba´ ºi cei de dinainte de ei? Noi i-am fãcut sã piarã, pentru cã ei au fost nelegiuiþi
Verse 38 — Surah Ad-Dukhan 44:38
ªi nu am fãcut Noi cerurile ºi pãmântul ºi cele ce se aflã între ele, jucându-ne
Verse 39 — Surah Ad-Dukhan 44:39
Nu le-am fãcut Noi decât întru adevãr, însã cei mai mulþi dintre ei nu ºtiu
Verse 40 — Surah Ad-Dukhan 44:40
Ziua despãrþirii este timpul hotãrât pentru ei toþi
Verse 41 — Surah Ad-Dukhan 44:41
O Zi în care un aliat nu va putea fi de nici un folos unui [alt] aliatºi în care ei nu vor fi ajutaþi
Verse 42 — Surah Ad-Dukhan 44:42
Afarã de acela cãruia Allah îi va arãta îndurare, cãci El estePuternic ºi Îndurãtor [Al-´Aziz, Ar-Rahim]
Verse 43 — Surah Ad-Dukhan 44:43
Fãrã îndoialã cã pomul Zaqqum
Verse 44 — Surah Ad-Dukhan 44:44
Va fi hrana pãcãtosului
Verse 45 — Surah Ad-Dukhan 44:45
Ca smoala topitã va fierbe în pântece
Verse 46 — Surah Ad-Dukhan 44:46
Ca apa clocotitã
Verse 47 — Surah Ad-Dukhan 44:47
Apucaþi-l ºi cãraþi-l pe el în mijlocul Iadului
Verse 48 — Surah Ad-Dukhan 44:48
Apoi turnaþi asupra capului sãu din chinul apei fierbinþi!”
Verse 49 — Surah Ad-Dukhan 44:49
[ªi i se va zice]: "Gustã! Tu [care pretindeai cã eºti] puter nic ºi nobil
Verse 50 — Surah Ad-Dukhan 44:50
Aceasta este aceea de care vã îndoiaþi
Verse 51 — Surah Ad-Dukhan 44:51
Cei cu fricã [de Allah] se vor afla într-un loc sigur
Verse 52 — Surah Ad-Dukhan 44:52
În grãdini ºi printre izvoare
Verse 53 — Surah Ad-Dukhan 44:53
Vor purta straie de mãtase ºi brocart, ºezând faþã în faþã
Verse 54 — Surah Ad-Dukhan 44:54
Întocmai aºa! ªi le vom da Noi ca soaþe hurii cu ochii mari
Verse 55 — Surah Ad-Dukhan 44:55
ªi în ele vor cere în deplinã liniºte tot felul de fructe
Verse 56 — Surah Ad-Dukhan 44:56
Nu vor gusta în ele moartea, afarã de moartea cea dintâi . ªiAllah îi va feri pe ei de chinul Iadului
Verse 57 — Surah Ad-Dukhan 44:57
Aceasta este ca îndurare de la Domnul tãu ºi aceasta este marea izbândã
Verse 58 — Surah Ad-Dukhan 44:58
ªi Noi l-am fãcut uºor [Coranul], în limba ta, astfel încât ei sã ia aminte
Verse 59 — Surah Ad-Dukhan 44:59
Aºteaptã ºi ia seama, aºadar, fiindcã ºi ei aºteaptã ºi iau seama